Déjà vu: un fenomen fascinant al memoriei

Deși surprinzător și straniu, sentimentul de a fi trăit deja o experiență nouă are o explicație logică.

Vi s-a întâmplat să ajungeți într-un loc nou și să vă încerce un sentiment straniu că ați mai fost acolo? Sau să puneți o întrebare și, când auziți răspunsul, să simțiți că-l știați înainte să fie formulat?

Déjà vu este un fenomen psihologic care provoacă o senzație de familiaritate intensă într-o situație nouă. Termenul provine din limba franceză și înseamnă „deja văzut”. Această experiență este adesea descrisă ca o senzație de recunoaștere a unui moment, chiar dacă persoana în cauză știe, rațional vorbind, că nu a mai trăit acea situație anterior. 

Deși este o experiență comună, știința nu a reușit încă să ofere o explicație completă pentru acest fenomen. Totuși, cercetările sugerează că fenomenul poate fi legat și explicat de modul în care creierul procesează informațiile. 

Cum apare fenomenul de Déjà vu?

O explicație simplu de înțeles este următoarea: creierul confundă o experiență nouă cu o amintire.

Creierul nostru procesează informațiile pe care le primește cu ajutorul lobului temporal. Acolo se petrece o acțiune fascinantă: practic, odată primită informația nouă, misiunea creierului este să o compare rapid cu amintirile stocate în memorie. Rolul acestei comparații este să găsim reacția potrivită și să așezăm informația nouă într-un context familiar, pe care știm deja să îl gestionăm. Chiar dacă nu suntem conștienți de acest întreg proces, el se petrece de fiecare dată când aflăm sau trăim ceva nou și este modul creierului de a ne ajuta să reacționăm repede și într-un mod care să ne țină în siguranță.

Dacă în timpul acestui proces apare o mică întâziere sau se produce o încurcătură, experiența nouă se simte familiară, ca și cum am fi trăit-o deja.

Déjà vu-ul apare, de obicei, în momente de stres sau oboseală și se manifestă în special la vârste tinere. Studiile sugerează că acest fenomen ar putea fi legat de disfuncții temporare în sistemul de memorie al creierului. Această confuzie între nou și deja experimentat, trăit poate să apară din cauza unei activități electrice neobișnuite în lobul temporal, zona asociată cu memoria și recunoașterea.

Explicația neurologică a fenomenului

Cercetările neurologice au identificat posibile explicații pentru déjà vu. Activarea anormală a neuronilor din lobul temporal medial este una dintre ele. Ea poate duce la o percepție falsă a familiarității. Un studiu publicat în „Journal of Neuroscience” a demonstrat că pacienții cu epilepsie temporală au raportat frecvent experiențe de déjà vu înainte de a avea convulsii, ceea ce sugerează o legătură între activitatea cerebrală anormală și acest fenomen. De asemenea, un articol din „Nature Reviews Neuroscience” subliniază importanța proceselor de memorie implicate în percepția familiarității și cum acestea pot influența experiențele de déjà vu.

Cât de grav este fenomenul?

Două treimi din oamenii de pe întreaga planetă experimentează acest fenomen, fără să aibă probleme neurologice. Pe măsură ce creierul se maturizează, acesta apare tot mai rar. Chiar dacă ni se pare o experiență cu posibile implicații supranaturale (amintiri din altă viață, mesaje ale inconștientului etc), în realitate, déjà vu-ul se traduce mai degrabă ca o mică „hibă” inofensivă în sistemul de operare al creierului, în special în departamentul responsabil cu memoria. Nu trebuie să ne sperie, ci mai degrabă să ne atragă atenția că avem nevoie de mai multă odihnă pentru a-i permite creierului să funcționeze impecabil. Și, desigur, să savurăm un fenomen care ne aduce aminte cât de complexă și de fascinantă este mintea umană. 

Foto: Freepik