24 de ani de la moartea Prinţesei Diana. Ultimele sale zile şi dorinţa rămasă neîmplinită

Pe 31 august 1997, Prinţesa Diana şi-a pierdut viaţa în pasajul podului Alma, din Paris, unde se afla alături de iubitul ei, egipteanul Dodi Al-Fayed.

Cei doi erau împreună de un an şi îşi petrecuseră vacanţa de vară în Sardinia. După încheierea acesteia, Diana şi-a dorit să revină în Regatul Unit, pentru a-şi revedea copiii, însă Dodi a insistat pentru o ultimă escală, la Paris.

Pe 28 august se împlinse un an de la divorţul ei de Charles, iar Lady Di începuse o viaţă nouă alături de iubitul ei. Cei doi s-au bucurat de timpul petrecut în Sardinia, însă Diana voia să fie cât mai repede alături de William şi Harry, pe atunci în vârstă de 15, respectiv 12 ani.

Proprietar al hotelului Ritz, Dodi şi-a dus însă iubita la Paris, ei aterizând în afara oraşului. O dată ajunşi în Oraşul Luminilor, Diana şi Dodi au fost în permanenţă urmăriţi de zeci de fotografi. În ultimele ore de viaţă, cei doi au fost hărţuiţi de paparazzi, care îi urmăreau indiferent unde mergeau.

Pe 31 august, la ora 12 şi 18 minute, Diana, Dodi, bodyguard-ul Trevor Rees-Jones şi şeful securităţii hotelului Henri Paul au părăsit hotelul. Cinci minute mai târziu, maşina Mercedes în care se aflau s-a oprit în pilonul 13 din tunelul podului Alma. Diana a supravieţuit, însă avea multiple răni interne, iar la ora 4 dimineaţa era declarat decesul ei.

William şi Harry nu şi-au mai văzut mama, rămânând doar cu amintirile legate de ea şi cu o ultimă convorbire telefonică pe care o avuseseră cu câteva ore înainte.

Pe 1 iulie, Prinţii William şi Harry au omagiat memoria mamei lor, Prinţesa Diana, care ar fi împlinit 60 de ani, inaugurând în grădina Palatului Kensington o statuie care o înfaţişează pe Lady Di.

Într-un mesaj comun, publicat online, William şi Harry au transmis: „Astăzi, când ar fi fost a 60-a aniversare a mamei noastre, ne amintim dragostea, puterea şi caracterul ei - calităţi care au făcut-o o forţă pentru bine în întreaga lume, schimbând nenumărate vieţi în bine. În fiecare zi ne dorim să fie cu noi şi speranţa noastră este că această statuie va fi văzută mereu ca simbol al vieţii şi moştenirii sale”.