Noul titlu care completează colecția editorială a prietenilor noștri de la Pagina de Psihologie are un subtitlu chiar mai atractiv decât titlul în sine: „Ghidul copilului interior. Ce să faci cu trecutul care nu vrea să dispară”. Iar trecutul refuză, de multe ori, să dispară, în special când conține momente care nu au avut parte de o finalitate limpede.
Tentaculele unor întâmplări care ne-au rănit în copilărie se întind peste timp, iar adulții care suntem azi rămân tributari unor copii speriați, triști, neînțeleși sau, poate, neiubiți, din propriul trecut. Conceptul de „copil interior” a fost intens popularizat la noi de psihologul și psihoterapeutul Gáspár György. Propunerea sa de a ne raporta la un sine din trecut și de a ne vindeca privind cu blândețe, înțelegere și iubire acel „copil invizibil” mi s-a părut nu doar fascinantă, ci și salvatoare.
În consecință, am fost încântată să descopăr volumul terapeutei Cathryn Taylor, „Ghidul copilului interior. Ce să faci cu trecutul care nu vrea să dispară”. Cartea a fost publicată, inițial, în 1991, s-a bucurat de numeroase reeditări, a fost tradusă în mai multe limbi și rămâne în continuare un bestseller în librării celebre, precum Barnes and Noble sau Amazon.com.
Atenție, nu e o carte de vacanță!
Admit, am strecurat volumul în geamantanul pe care l-am pregătit pentru câteva zile la mare, însă nu este o lectură de vacanță. E mult mai mult de atât, e o carte pe care nu o citești, pur și simplu, ci pe care o folosești ca pe un instrument de lucru cu sine. Cathryn Taylor ne invită într-o călătorie ghidată în propriul trecut, menționând din start că nu toată lumea este pregătită pentru această incursiune în propriul destin, cel puțin nu în orice moment.
Volumul se lucrează, funcționează ca o mână invizibilă, dar puternică, pe care o prinzi doar când te simți pregătit să te privești cu adevărat. Realmente, uneori te vei privi efectiv în oglindă și, garantez, te vei vedea altfel decât te-ai văzut vreodată. Pornind de la o mărturisire intimă, terapeuta explică de ce este important să înțelegem câți copii interiori trăiesc în sinele nostru, ce îi determină să reacționeze într-un moment dat și care sunt nevoile lor neîmplinite care îi mențin captivi acolo, în noi, fără să le dea voie să crească. Cum această „călătorie” vine la pachet cu retrăirea unor momente dificile, este nevoie de angajament, de liniște și de timp. De aceea spun că nu este o carte de citit în vacanță. Însă reprezintă o investiție în sine, în propria vindecare și în autocunoaștere. „Această carte este o hartă! Poate cea mai importantă hartă a vieții tale, una care te ajută să călătorești în timp și să vindeci traumele copilului interior“, spune Gáspár György, autor al cărții Copilul invizibil.
Ce îți oferă „Ghidul copilului interior”
„Terapeutul Cathryn Taylor ne oferă un ghid pas cu pas pentru descoperirea copiilor interiori și vindecarea rănilor lor: rușine, furie, abandon. Instrumentele necesare pentru aceste exerciții sunt imagistica ghidată, dialogul verbal și scris, lucrul în oglindă, desenatul sau identificarea unor imagini care să-ți reprezinte durerea și personajele dinăuntrul tău și ceremonia și ritualurile. Scopul acestora este de a-ți accesa amintirile timpurii, de a-ți debloca sentimentele îngropate și de a-ți oferi moduri pentru a te vindeca”, spune descrierea cărții, pe Pagina de Psihologie.
Ce am simțit începând să o citesc
Aș spune, în primul rând, că am avut un sentiment de copleșire. Personal, știam de existența unui singur copil interior în sinele meu. O fetiță de 12, 13 ani, speriată, singură, lipsită de siguranță și pe care cursul vieții a scos-o din tot ce avea familiar, pentru a o plasa într-un spațiu nou, pe care l-a perceput ostil și unde a suferit cea mai dificilă pierdere din viața ei. Pe ea încercam să o ocrotesc în sinele meu, încă de când am citit Copilul invizibil al lui Gaspar. Volumul lui Cathryn Taylor duce lucrurile și mai departe. Spune că avem mai mulți copii interiori, iar din primele mele exerciții de reflecție și autoobservație, tind să îi dau dreptate.
Senzația e una greu de definit: fascinație, curiozitate, însă și un strop de panică. E ca și cum te-ai trezi în fața mai multor realități personale, plasate în diferite momente din timp, care vin, fiecare, cu propria încărcătură și cu propriile provocări.
Din fericire, cartea te ghidează și te învață cum să găsești propriile răspunsuri în fața fiecărei încercări cu care te vei întâlni pe parcurs. E o carte-invitație, pe care s-ar putea să o termini în câteva săptămâni, luni sau ani. Vestea bună: nu e nicio grabă. Odată ce înțelegi ce s-a întâmplat cu tine în trecut, prezentul devine mai simplu de accesat, iar perspectiva mai echilibrată.
