Cu toții experimentăm uneori „pielea de găină”, acel moment în care pe piele apar mici umflături la baza firelor de păr. Pielea de găină este o reacție involuntară a corpului, modul in care el răspunde la anumiți stimuli, fizici sau emoționali, și apare fie atunci când ne este frig, fie atunci când trăim emoții puternice, fie ele plăcute sau nu, cum ar fi frica, bucuria sau excitația.
Putem avea parte de această senzație plăcută în multe situații. Atunci când participăm sau suntem martori la evenimente emoționante de viață, ale noastre sau alte altora, și chiar și atunci când ni le amintim sau vorbim despre ele. Atunci când ascultăm muzică sau vedem filme. Muzica are multe moduri prin care ne poate incita. Ascultarea anumitor pasaje muzicale, crescendo-urile, versurile, tonalitățile de voce sau sunetele surprinzătoare. Atunci când cântăm, singuri sau împreună cu alții, atunci când dansăm pe muzică. Atunci când vedem filme, când ascultăm discursuri sau când vorbim despre chestiuni legate de valorile noastre fundamentale, teme în care credem cu pasiune.
Ce spun despre noi stimulii la care reacționăm?
Studiile arată că sunt anumite trăsături pe care le au cei care experimentează senzația de piele de găină, cea mai importantă fiind deschiderea crescută spre experiență, gradul ridicat în care acceptăm și căutăm noul și varietatea în viața noastră și nivele crescute de curiozitate, creativitate, imaginație și atenție la emoții. De asemenea, aceste persoane sunt mai empatice și mai agreabile și deseori au interese artistice, apreciază natura, sunt în contact cu ceea ce simt, caută să trăiască experiențe noi.
De ce nu ne putem face pielea de găină la comandă?
O mică parte din populație are capacitatea să-și provoace în mod voluntar senzația de piele de găină, însă acest fenomen nu este încă înțeles și explicat de neuroștiințe. Pentru noi, ceilalți, rămâne doar un răspuns involuntar al corpului, o surpriză pe care ne-o oferă din când în când. Doar expunându-ne la cât mai multe situații despre care știm că ne-ar putea provoca aceste senzații am putea crește numărul lor, cu siguranță însă nu vom putea controla momentele în care apar. Asta înseamnă, practic, și să ne creștem deschiderea spre experiență și să învățăm să fim mai flexibili.
Cum putem face asta?
Stabilindu-ne niște scopuri noi, alegând idei și activități pe care nu le-am mai experimentat, învățând abilități noi și îmbunătățindu-le pe cele pe care deja le avem, fiind mai atenți la cum arată zona noastră de confort, la motivele pentru care ne este greu sa-i depășim granițele și găsind modalități potrivite pentru noi prin care să o lărgim, provocându-ne convingerile, interacționând mai mult cu ceilalți, inclusiv cu oameni noi și învățând să fim mai atenți și mai conștienți la ceea ce simțim.
