Sunt utilizator de TikTok de pe vremea în care trebuia să avem grijă să nu ieșim din casă decât pentru lucruri esențiale. Ce m-a atras inițial la aplicația asta a fost fereastra către lumea la care nu aveam acces și către realitatea în care orice problemă poate deveni un prilej de distracție, dacă știm cum să formulăm o glumă bună.
Pentru că nu se întâmplau prea multe, au apărut o groază de pagini cu conținut creativ, de la care lumea învăța ceva nou, precum arta croșetării sau cum să crească roșii într-un ghiveci. Câteodată, te trezeai cu niște videoclipuri cu persoane care făceau din sufragerie o piscină gigantică cu bile de plastic. Cred că, pe atunci, am fost martor la un acces de nebunie omenească bine-meritată, chit că priveam prin ecranul telefonului.
Îmi aduc aminte cu drag de conținutul de pe internet de atunci pentru că, iată, trei ani mai târziu, a devenit greu să-ți dai seama ce mai e real și ce nu.
Să ne imaginăm puțin toate filtrele, toate imaginile realiste și textele făcute de inteligența artificială. Am văzut recent un reportaj despre experimentul reușit al unei jurnaliste, prezentatoare de știri, care și-a făcut o clonă virtuală atât de fină și naturală, încât cu greu îți poți da seama că privești un robot cu inteligență artificială. A putut păcăli o bună parte din cei care au urmărit un scurt clip pe TikTok.
Pe lângă nebunia cu imaginile, mai e important să menționăm unealta cu cea mai mare viteză de dezvoltare, ChatGPT, despre care se spune că, în curând, ar putea face treaba ziaristului, a traducătorului sau a omului de marketing, cu precizia, acuratețea și corectitudinea unui expert uman.
Când realitatea omenească devine din ce în ce mai șubredă, e normal să ne punem întrebări și să ne facem griji. Am întrebat trei persoane, din trei domenii diferite (marketing, interpretare de conferință și artist digital), dacă se simt neliniștite în legătură cu posibilitatea de a fi înlocuiți în viitor de inteligența artificială, având în vedere viteza cu care se dezvoltă.
Istvan L., director de marketing, 51 de ani
„Chat GPT este doar vârful icebergului în ceea ce privește tehnologia inteligenței artificiale. Se întâmplă ceva colosal în acest moment și, practic, nici nu ne dăm seama ce schimbări va provoca pe scară, cred, planetară.
Zi de zi apar aplicații noi, integrate în AI, există deja mii de <<agenți autonomi>> care funcționează independent, fără a mai fi nevoie de intervenția umană. Sunt mii și mii de aplicații pe net, multe dintre ele sunt open source, la îndemâna oricui, deci oricine poate genera aplicații de hacking care pot ataca sisteme sau platforme tehnologice de care suntem dependenți (bănci, conturi SM, platforme media etc).
Pe de o parte, sunt optimist și cred că inteligența artificială ne poate ajuta în foarte multe aspecte care țin de activități recurente, monotone, taskuri repetitive, ne poate ajuta sa înțelegem mai ușor și mult mai rapid imensitatea de date din realitatea virtuală. Ar putea să ne ofere mai mult timp pentru noi, pentru lucruri creative, ne va ajuta imens să acumulăm cunoștințe noi. Cred că va schimba radical sistemul educațional (nu atât de repede pe cât mi-aș dori), va aduce schimbări profunde practic la orice nivel al societății.
Cred că suntem într-un punct de cotitură al civilizației, așa cum s-a întâmplat cu revoluția agrară acum mai bine de 10.000 de ani în urmă sau ca revoluția industrială in secolul XVIII- XIX.
Propagarea IA aduce cu sine și o serie de provocări și riscuri mari, inclusiv riscul ca noi, oamenii, să fim înlocuiți în anumite domenii, ceea ce ar genera șomaj, multă nesiguranță și instabilitate economică. Apoi, cel mai mare risc pe care îl văd acum e lipsa de transparență și responsabilitate în utilizarea datelor și a algoritmilor IA, ceea ce poate aduce o creștere și mai mare a inegalității economice. Cei care dețin Big Data vor fi din ce în ce mai puternici și mai înstăriți, iar 99% din populația lumii va suferi. Un alt risc, foarte prezent deja în societatea de azi, este că nu vom reuși să mai facem diferența între ce e real și ce e conținut manipulativ sau inexact, ceea ce poate genera multă confuzie, panică, publicul poate fi ușor convins să ia decizii proaste.
Iar pe termen lung, cel mai mare risc pe care îl prevăd este moartea lentă a creativității, o degenerare a gândirii critice și creative. Ne putem obișnui prea ușor să gândească altcineva /altceva în locul nostru. În doar câteva decenii, avem ocazia să devenim o specie incapabilă să mai gândească pentru sine. Remediul stă în abilitatea sistemului de educație să sprijine atât creativitatea, cât și gândirea critică.”
Cristian M., interpret de conferință, 54 de ani
„Eu nu cred că un sistem IA va putea înlocui curând interpreții și traducătorii.
Sigur, sunt mașini care deja traduc anumite texte regăsite repetitiv, din punct de vedere al formulării, există IA care utilizează volume uriașe de informații și imită înțelegerea umană.
Dar traducerea și interpretarea iau în calcul o serie de factori societali și culturali pe care îi transpun spre înțelegerea unui beneficiar, iar cunoașterea limbii și a culturii sursă, ca și a celor de destinație presupune imersiune, intuiție. Aceasta din urmă e o calitate indispensabilă a inteligenței umane. Intuiția e cea care prelucrează metalimbajul ce însoțește orice mesaj și cea care ne dă înțelesul nuanțat al cuvintelor, care în anumite contexte pot avea un sens complet diferit de cel din dicționar. Iar IA are acces doar la dicționare, pe care tot oamenii încă le scriu și adaptează continuu pentru a tine pasul cu evoluția limbilor.”
„Ca artist, sunt uluit de progresele remarcabile realizate în domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Cu toate acestea, înțeleg temerile și îngrijorările pe care multe persoane le au în legătură cu evoluția rapidă a IA. Perspectiva, îngrijorătoare, că aceste mașini ar putea depăși într-o zi intelectul uman, devenind incontrolabile și aducând consecințe catastrofale pentru omenire planează greu asupra minților noastre.
Ca artiști, simțim cu tărie responsabilitatea noastră de a explora aceste probleme și de a analiza implicațiile potențiale ale dezvoltării IA prin expresiile noastre imaginative. Prin artă, putem diseca efectele complexe ale acestei tehnologii, stimulând conversații critice referitoare la viitoarea noastră relație cu IA. În același timp, putem câștiga o înțelegere mai profundă a riscurilor și oportunităților implicate de această tehnologie puternică și să lucrăm împreună spre un viitor mai judicios și durabil.
În cele din urmă, cred că anxietatea generată de dezvoltarea rapidă a IA este o reacție naturală la necunoscut. Totuși, ca artiști și designeri, avem puterea de a modela viitorul, canalizând întregul potențial al IA pentru a sprijini umanitatea în moduri noi și inovatoare. În timp ce IA devine o forță tot mai puternică în lumea noastră, suntem încurajați să nu pierdem din vedere importanța noastră ca oameni și să păstrăm o abordare echilibrată și rațională față de această tehnologie fascinantă.”
Una dintre calitățile noastre umane, pe care o primim la naștere, e instinctul de a ne adapta în orice situație. Desigur, schimbarea poate crea stări de neliniște. Până la urmă, tehnologia e din ce în ce mai imprevizibilă în zilele noastre. Important e să învățăm să o utilizăm și să o lăsăm să ne ajute, totuși, fără a îi permite să ne taie avântul sau creativitatea.”
Foto: Rawpixel
