În 2018, specialiștii de la România Educată scriau că „42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional.”
Adică nu pot folosi o hartă chiar dacă, poate, citesc numele orașelor pe ea. Nu știu ce program să aleagă la cuptor conform manualului de folosire, deși îl pot citi. Mă tot gândesc cu tristețe cât de departe suntem de ce propun Mortimer și co-autorul sau Van Doren, ca niveluri de citire a unei cărți, în „How to read a book” (Cum să citești o carte) – cartea numărul 1 la nivel global, pe subiect.
Cât de bine știi să citești?
Aș fi zis, râzând: „Cred că OK, după 35 de ani de «experiență»”, până când am dat peste o carte ce m-a pus pe gânduri. Aparent, așa cum te poți spăla pe mâini de doi bani (la propriu) sau te poți spăla pe mâini corect (așa cum îți arată afișele din cabinetele medicale sau din fabricile de medicamente) și durează și 5 minute să te speli bine, așa poți să citești o carte prost, chiar dacă știi, literalmente, să citești.
De ce citim o carte?
Atunci când alegi o carte, o alegi cu un scop în minte și, conștient sau nu, o vei citi ținând cont de acest scop. Ideal ar fi să fie conștient. Nu e totuna să citești Dostoievski sau Harari. Una e să citești de relaxare, alta e pentru informare și altfel citești pentru a învăța pentru tine sau pentru un examen.
Ce vreau să spun e că, deși mulți oameni pot foarte bine să citească ceva pentru a se informa sau doar pentru entertainment, nu toți oamenii știu să citească pentru a rămâne cu niște cunoștințe care le schimbă perspectiva asupra lumii.
Ca să îți îmbunătățești abilitățile de a citi o carte este util să cunoști diferențele dintre nivelurile cititului. După ce ai trecut de analfabetism funcțional la citit, înțeles și folosit informațiile dintr-un manual de utilizare de electrocasnice, există încă 3 niveluri de citit.
„Temelia” se numește „citire rudimentară” și tind să cred că aici s-au oprit cei 42% din studiul menționat mai devreme.
Citirea rudimentară
Citirea rudimentară sau nivelul 1, este nivelul de lectură pe care îl deprindem în gimnaziu. Este un mod elementar de a citi, care ne face să ne uităm la literele „P I S I C Ă” și să știm că e un mamifer pe care omul l-a domesticit și care face „miau!”.
Citirea inspectivă
Sau nivelul 2 - este nivelul la care, înainte de a citi, inspectezi cartea. Te uiți la cuprins, vezi care capitole îți fac cu ochiul, studiezi puțin prefața și cuvintele de pe spatele cărții. Faci aceste lucruri ca să îți formezi o idee despre ce ar putea fi cartea. Ar trebui ca asta să-ți ofere suficiente informații cât să decizi dacă e o carte care merită atenția ta sau nu.
Următorul pas al citirii inspective este o citire superficială a materialului. Pur și simplu citește cartea la pas normal, fără prea multă reflexie asupra conținutului. Dacă nu înțelegi vreun amănunt, treci peste, mergi la capitolul următor etc. Făcând asta, îți vei îmbunătăți înțelegerea pe care o ai atunci când te pui să citești pe bune cartea, dacă decizi că merită timpul tău. Adică să treci la nivelul următor.
Citirea analitică
Sau nivelul 3 - este nivelul la care chiar îți propui să înțelegi ce vrea să zică autorul prin textul pe care l-a scris. Încerci să clasifici cartea și să o pui într-o categorie cu alte cărți. Pe principiul „Dacă te întreabă cineva pe stradă de asta?”, încerci să rezumi toată cartea într-o frază sau într-un scurt paragraf.
E nivelul în care pui lucrurile cap la cap și vezi cum a organizat autorul informația din carte - ce se întâmplă/discută în fiecare capitol? Definești problema pe care autorul încearcă să o expună și vezi dacă îți oferă vreo soluție pentru a o rezolva.
După cum observi, toate aceste aspecte necesită multă muncă. Notițe, scris pe marginea cărții, timp în care te gândești la mesajul textului.
O serie de întrebări care te vor ajuta în încercările tale de citire analitică ar putea fi:
• Ce fel de carte citești? În ce categorie s-ar încadra?
• Cum e structurată informația pe capitole?
• Ce situație vrea să expună autorul sau ce problemă vrea să te ajute să rezolvi?
• Există cuvinte sau sintagme care nu știi ce înseamnă?
• Care sunt argumentele/ideile principale din carte?
• Pe care dintre aceste idei poți să spui că le-ai înțeles pe deplin?
Partea faină este că aceste întrebări te pot ajuta să citești analitic o gamă largă de cărți, fie că sunt cărți istorice, de literatură sau de știință.
Citirea comparativă
Sau nivelul 4 – este comparabil cu scrierea lucrării de doctorat în baza unei cărți. Foarte departe de primul nivel al citirii de care vorbeam mai devreme: acela pe care îl deprindem în gimnaziu.
Când ajungi la acest nivel, îți dorești o înțelegere aprofundată a subiectului. Ca să obții această înțelegere, trebuie să compari mai multe cărți pe același subiect și să faci o analiză a modului în care a fost expus mesajul în cartea ta țintă sau centrală. Practic, deja gândești sistemic.
Pentru fiecare carte pe care o citești, vezi cum abordează autori diferiți același subiect. Ce legături există? Unde diferă logica lor? Ideea este să identifici care este relația dintre mai multe texte, pentru ca apoi să poți pune ideile într-un context mai amplu.
Acest mod de a citi poate să te ajute să interpretezi subiectul în așa manieră încât să fii tu cea care produce o perspectivă nouă, care nu se găsește în nicio carte din domeniu.
- Comparativ cu alte cărți pe același subiect, cum expune autorul ideile?
- Crezi că autorul greșește cu ceva în ceea ce zice? Cu ce?
Câteva întrebări care îți pot arăta cum să folosești aceste tehnici pentru a citi diverse tipuri de cărți
Dacă vrei să citești literatură
Nu te concentra pe termeni, argumente logice sau transferul de cunoștințe pe care ți-l poate oferi această carte. Concentrează-te pe firul narativ, pe ce se întâmplă în capitole și pe legăturile dintre personaje.
• Vezi din ce categorie face parte cartea
• Care este firul narativ principal? Dar cele secundare?
• Descrie pe scurt lumea din care fac parte personajele, apoi descrie personajele în sine și acțiunile lor.
Dacă vrei să citești istorie
Nu uita că orice poveste din istorie are și puțină ficțiune presărată pe ici pe colo, fiindcă orice istoric trebuie să umple niște goluri. Trebuie să citești mai multe cărți despre același eveniment / personaj istoric pentru a contura o imagine a adevărului istoric.
Astfel, vei înțelege nu doar ce s-a întâmplat atunci, ci și ce legătură au lucrurile cu ceea ce se întâmplă acum (în prezent).
În plus, aceste întrebări te vor ajuta să înțelegi mai bine subiectul cărții:
• Din ce perspectivă prezintă autorul cărții evenimentele?
• Pe cine dorește să convingă?
• Ce termeni specializați se folosesc?
• Este un autor avizat? Știe despre ce vorbește? Are surse credibile?
Dacă vrei să citești cărți cu sfaturi practice
În această categorie intră cărțile de natură informativă. Spre exemplu, genul de cărți care tratează, de obicei, subiecte economice, politice sau care se axează pe dezvoltarea personală. Aici, regula este să identifici care sunt problemele pentru care autorul îți propune o rezolvare.
Dat fiind că aceste tipuri de cărți de obicei conțin soluții sub formă de reguli/pași de urmat pentru a rezolva o anumită problemă, este important să vezi ce relevanță au aceste soluții pentru tine. Câți oameni le mai aplică? Ce trebuie să se schimbe astfel încât soluțiile să aibă sens?
Dacă vrei să citești cărți care tratează subiecte științifice sau sociale
Pune mereu în context informația pe care o citești. Dacă ai o carte de știință mai veche, de exemplu, ține cont de faptul că e posibil ca informația să nu mai fie de actualitate. Verifică mereu informația din mai multe surse înainte de a trage o concluzie.
Află mai multe despre autor, despre motivele sale și despre sursele și studiile pe care le citează. Asigură-te că ai măcar o înțelegere de bază a subiectului tratat de carte înainte să-ți dai cu părerea despre el, fie în favoarea acestuia fie contra lui.
Foto: Pexels
