Fiecare dintre noi ne naștem cu un dar special, care se poate transforma într-un fel de vis care ne dă târcoale o viață întreagă. Unii oameni se trezesc și fac ca visul să devină realitate, chiar dacă asta înseamnă o schimbare radicală a meseriei sau a domeniului de activitate.
Diana Pop (45 de ani) s-a pregătit pentru meseria de teatrolog. A lucrat vreme de vreo doi ani și ceva în teatrul Odeon și în Teatrul Act. Apoi, pentru că a fost atrasă, la fel ca mulți oameni din generația sa, de ceea ce numeam generic, pe atunci, „mirajul publicității”, a pornit pe drumul acesta, pe care l-a bătătorit vreo 20 de ani, mai întâi ca angajat, apoi, de 15 ani încoace, ca antreprenor și manager al unei agenții mici de PR.
Totuși, de la un punct încolo, spune Diana, „n-a mai fost suficient. Sau poate am obosit, sau poate a crescut copilul și am aflat că de fapt nu echilibrasem deloc bine balanța asta dintre viața personală și cea profesională, sau poate a fost un cumul de mai mulți factori, nu știu. Cert este că începuse să devină din ce în ce mai greu să văd un sens în treaba asta și să mă motivez să merg mai departe. Și, deși mi-a fost foarte greu să trec prin tot acest proces de analiză și să mă împac cu rezultatele lui, de la un punct încolo a început să se facă lumină 😊”
1. Îți amintești momentul când ai luat în serios gândul de a renunța la jobul tău anterior pentru a-ți urma pasiunea?
Da, clar. S-a întâmplat acum aproape doi ani, după perioada de pandemie. În pandemie, practic, a fost prima dată când am avut timp să mă opresc din tot ce făceam și să mă gândesc la ce făceam și la cât de mult mă împlinește.
Și am mai avut timp pentru ceva la fel de important: să-mi cresc și să-mi definesc colecția de plante. Am avut timp să citesc mult, am urmat niște cursuri online, am devenit membru al European Aroid Society, ceea ce mi-a dat acces la niște resurse fantastice, am avut timp să mă conectez cu alți colecționari de plante rare, din România și din întreaga lume (thanks, Mark, pentru ideea cu grupurile de Facebook). De altfel, pe unul dintre aceste grupuri l-am cunoscut pe partenerul și colegul meu, Bogdan Druță. A absolvit Design Vestimentar în Cluj, iar acum e Biophilic Designer la Green Mirrors. Alături de Bogdan am voluntariat la sera de la Grădina Botanică în vara lui 2022. Și acolo, în curtea aia interioară în care ne trăgeam sufletu’ în pauzele dintre diversele activități (a se citi muncă fizică făcută cu roaba, sapa și lopata😊), am avut primele discuții cu el despre cum ar fi dacă am începe ceva mic, al nostru, cu plante.
2. Ce ți-a dat încredere că pasiunea ta are potențial să devină un business? Cine te-a susținut, cine te-a speriat?
Dacă a existat un mare câștigător al pandemiei, acesta este „industria” de plante vii. 2020 și 2021 au fost niște ani în care oamenii au stat în cea mai mare parte a timpului în casele lor. Lock down, home office, distanțare socială etc. Nu mai reiau toate motivele.
Doar că, stând ei atât de mult în casele lor pentru prima dată, au început să acorde o atenție sporită căminelor lor. Și mulți dintre ei au vrut să se înconjoare cu plante. Ceea ce a dus la o explozie a prețurilor, mai ales la plantele rare, dar și a popularității lor. Grupurile de colecționari de pe Facebook au explodat și ele: dacă în primăvara lui 2020 aveau câteva sute de membri, până la finalul anului depășiseră câteva mii, sau chiar zeci de mii în cazul celor din EU, State sau Asia.
Și, chiar dacă până în toamna lui 2022, atunci când am înființat efectiv firma, s-a spart această bulă și prețurile s-au echilibrat, pentru mine a fost important faptul că în pandemie s-a creat o piață. O piață care depășește granițele României și la care avem acces datorită social media.
Am știut încă de la început, probabil pentru că am trăit aceste lucruri pe pielea mea😊, că să ai grijă de plante este o activitate foarte „rewarding” (scuze, nu știu cum să traduc bine în limba română). Am știut că bucuria pe care o simți, atunci când planta pe care tu o îngrijești scoate o frunză nouă sau înflorește, nu se compară cu nimic. Mirarea pe care o trăiești uitându-te la ea și văzând-o cum își vede de treaba ei și sentimentul de utilitate pe care îl ai știind că ai contribuit și tu la creșterea ei, astea sunt niște lucruri pe care oricine merită să le trăiască în viața asta.
Și am mai știut că bucuria asta nu e condiționată de valoarea plantei. La fel de tare te bucuri fie că îngrijești o plantă ieftină, fie că îngrijești una scumpă. Și că plantele n-ar trebui să fie inaccesibile. De aceea, pentru mine, spargerea bulei prețurilor a fost un semnal foarte încurajator, pentru că am știut că normalizarea prețurilor va permite accesul unui număr mult mai mare de oameni la plante rare, pe care nu le găsești la magazinul din colț sau la marii retaileri. A contat foarte mult și faptul că Bogdan a achiesat imediat la propunere, am știut că toate experiența noastră practică de crescut plante rare în mediul indoor, alături de spiritul lui artistic și de toată experiența mea și a lui Mihai (partenerul meu de viață și de business) de comunicatori și antreprenori reprezintă niște asset-uri foarte valoroase. Și, nu în ultimul rând, a contat foarte mult că am avut sprijinul familiei mele, în viața reală nu e foarte simplu să faci această schimbare majoră la 40 de ani plus.
Cât despre speriat, nu cred că m-a speriat ceva😊
3. Care au fost primii pași pe care i-ai făcut pentru a-ți transforma pasiunea într-o afacere? Te-ai dedicat total din prima sau ai mers, o vreme, în paralel cu ceea ce făceai deja?
Încă mă aflu în perioada în care merg în paralel. După cum spuneam și mai sus, e greu să faci schimbări majore la 40 de ani. Dar raportul timpului și resurselor consumate în cele două afaceri a crescut constant în favoarea Green Mirros în acest ultim an și jumătate și dacă vom continua în acest ritm, 2024 va fi ultimul an în care mă mai împart între cele două lumi.
4. Care au fost cele mai importante lecții pe care le-ai învățat despre tine în acest proces?
Ah, multe.
În primul rând am învățat că sunt (mai mult decât aș vrea să admit) fiica tatălui meu. Și că, deși nu i-am urmat pasiunea pentru numismatică, am învățat de la el cât de important este să-ți descoperi o pasiune și să o urmezi.
Tot în acest proces am învățat că mai important decât ce crezi tu despre tine ca părinte e ce simte copilul tău despre tine.
Știu, toți morfolim zilnic cuvintele astea, dar când e să le punem în practică ne izbește realitatea crudă a vieții și de cele mai multe ori nu înțelegem ce ni s-a întâmplat. Cel puțin la mine așa a fost. Și am înțeles ceva care a fost un soi de revelație: că mai mult decât să-ți înveți copilul, prin puterea propriului exemplu, că dacă muncești din greu, te dezvolți constant, ești serios etc etc, vei reuși în viață (mantra părinților mei, de exemplu), e mai important să-l înveți (prin aceeași putere a propriului exemplu) cât de important este să faci ce-ți place și să-l ajuți să-și descopere propria pasiune. Pentru că dacă faci ce-ți place, nu vei simți că faci un efort atunci când muncești mult, înveți, ești serios etc.
Am învățat că pot face lucruri și fără să mă stresez, ba chiar să mă și bucur în proces, am învățat să nu mă mai grăbesc. De fapt pe asta am învățat-o de la plante, care își văd de treaba lor și cresc în ritmul lor propriu, indiferent de cât de mult le cânt eu din balalaică de pe margine.
5. Cum ai reușit să faci față incertitudinii și riscurilor asociate cu pornirea unui nou business?
M-a ajutat mult faptul că nu am fost la prima experiență antreprenorială. Și toate lucrurile pe care le-am trăit în anii în care a existat doar agenția, bune sau rele. Mai trecusem o dată prin toate aceste incertitudini și riscuri și de data asta am fost cumva mai pregătită. În primul rând mental. Știam la ce să mă aștept, știam cum să mă feresc de situații care m-ar fi pus într-o poziție vulnerabilă, îmi știam propriile greșeli din trecut și cum să nu mai ajung în situația de a le repeta.
Plus că ideea principală cu Green Mirrors, pe care mi-am propus să nu o uit niciodată, e să nu-mi pierd pasiunea și bucuria. Să păstrez echilibrul dintre munca din spatele calculatorului și munca fizică, de îngrijire a plantelor și să mă bucur de fiecare activitate din tot acest proces.
6. Descrie, te rog, ce oferă business-ul tău și în ce fel simt clienții că este o afacere pornită din pasiune?
Când voluntariam cu Bogdan la serele din Grădina Botanică discutam foarte des despre plante (mă rog, asta este ceva ce nu s-a schimbat nici acum😊). Despre plantele din colecțiile noastre, despre plante văzute pe Instagram sau în grupurile de colecționari de plante de pe Facebook, despre plante pe care ni le doream, plante cu adevărat rare, dar care ne-ar fi falimentat, din cauza prețurilor prohibitive. Despre plante pe care le-am avut și pe care le-am ucis. Fie din neștiință, fie pentru că atunci când le-am cumpărat erau doar niște cuttings sau plante tinere prea mici, fie pentru că aveau rădăcinile putrezite încă din magazin (fapt de care nu ne dădeam seama, tot din neștiință). Sau pentru că, pur și simplu, erau niște plante cărora nu le-am putut oferi condițiile de creștere din mediul lor natural. Și evident că ne copleșeau tot soiul de regrete și tot timpul încheiam conversațiile cu propoziția „dacă aș fi știut atunci ce știu acum despre [orice specie de plantă] aș fi procedat altfel”.
De aceea, atunci când am început Green Mirrors ne-am promis că îi vom ajuta pe clienții noștri să nu facă aceleași greșeli pe care le-am făcut noi. Că îi vom învăța tot ce știm despre fiecare dintre speciile de plante pe care le vor cumpăra de la noi, că le vom oferi suport nelimitat post achiziție, că nu vom vinde plante care au nevoi speciale (umiditate crescută, temperatură specifică etc) clienților care nu au suficientă experiență.
În consecință, azi clienții noștri găsesc la Green Mirrors nu doar plante (rare sau comune, pentru că toate sunt frumoase) stabilizate și sănătoase, crescute de noi, dar și suport real în îngrijirea și creșterea lor, după ce părăsesc rafturile magazinului. Vorbim periodic cu clienții noștri, i-am încurajat să ne scrie pe toate mediile (mail, whatsapp, instagram, facebook sau direct pe site) și mă bucur de fiecare dată când se întâmplă asta. Primim de la ei nu doar întrebări, ci și poze cu progresul plantelor achiziționate de la noi și dacă lucrurile nu merg bine, îi încurajăm să ni le aducă să le băgăm la „reabilitare” 😊 și după ce le stabilizăm îi anunțăm că le pot lua înapoi.
Și deși poate suna ciudat, mă bucur de fiecare dată când se întâmplă asta, pentru că fiecare experiență de genul asta ne aduce mai aproape de clienții noștri. Posibilitatea asta de a le oferi suport real ne apropie și încet, încet am ajuns să fim, cu unii dintre ei, plant buddies. Să vorbim și despre alte plante, fertilizatori, soluții de deparazitare, medii naturale de creștere ale diverselor specii de plante (și nevoile care derivă din ele), tipuri de substrat și mixurile potrivite pentru fiecare specie în parte, lumini de creștere etc. Practic toate subiectele preferate ale pasionaților de plante din toată lumea😊 Și ce poate fi mai frumos decât asta?
Totodată, pentru ca să-ți trasformi apartamentul în junglă, așa cum s-a întâmplat atât la mine, cât și la Bogdan acasă, este o treabă care are o limitare majoră – spațiul – și necesită un efort constant (de udare, fertilizare, deparazitări preventive, asigurarea luminii necesare etc), am fost tot timpul preocupați de tot ce înseamnă soluții de optimizare. Optimizarea spațiului, a condițiilor de creștere și a efortului și resurselor consumate în tot acest proces.
În consecință, la Green Mirrors nu oferim doar plante sau plante rare, ci și soluții complete pentru proiecte custom de design biofilic. Construim pereți verticali vii, complet automatizati (adică sistem de irigare și lumini cu programe de funcționare presetate), terarii customizate, grădini interioare, stații de propagare și oferim servicii de mentenanță pentru ele. În plus, (pentru că de ce să nu fie amuzant, dacă poate fi amuzant?), avem o ofertă constantă de terarii, pe diverse dimensiuni (practic, niște ecosisteme în miniatură pentru care, dacă vor, clienții noștri pot achiziționa separat și lumină de creștere) și ne jucăm mult cu diverse tipuri de kokedama, tamandama și monturi pe lemn natural, disponibile în magazin.
Dar mai mult decât toate plantele rare și variegate, soluțiile de creștere sau elementele de design biofilic, cred că cel mai important lucru pe care-l oferim este expertiza noastră. Suntem tot timpul disponibili pentru o discuție pe orice temă legată de plante și împărtășim cu bucurie toate cunoștințele noastre practice. Nu ne ferim să spunem ce greșeli am comis și ce lucruri am învățat din ele. Nu ne ferim să-i spunem unui client care nu îi poate oferi condițiile potrivite unei anumite specii că nu îi vindem acea plantă, îi explicăm de ce, îi propunem alternative mai ușor de îngrijit și desigur, îl așteptăm să revină la noi atunci când este pregătit să aibă grijă de ea.
7. Ai simțit vreodată că pasiunea transformată în business își pierde din farmec?
Nu😊
8. Cum arată o zi din viața ta acum, ce e diferit față de vremea când lucrai pentru altcineva?
Și înainte tot pentru mine munceam, deci din punctul acesta de vedere singura diferență este că acum am doi parteneri. Totuși, lucrurile s-au schimbat fundamental pentru mine. Deși lucrez la fel de, sau poate chiar mai mult în termeni de ore, nu simt că fac o muncă. Acum îmi împart ziua între laptop (produse noi în site, oferte pentru diversele proiecte de design biofilic pe care ni le solicită clienții, campanii de ads etc), servicii de mentenanță pentru proiectele de design biofilic deja finalizate, magazinul din Armenească și activități fizice legate de plante – propagări, plantări, tratamente preventive etc.
Dar cum plantele sunt „my happy place” și orice fac legat de ele e ceva ce-mi crește nivelul de serotonină din creier, fiecare frunză nouă / propagare reușită / nouă specie rară / conversație pe tema plantelor sau proiect de design biofilic sunt prilejuri de noi învățături și de bucurie pentru mine. Ceva ce vine la pachet cu un soi de mirare că trăiesc treaba asta la 45 de ani și cu dorința de a trăi așa, dacă se poate, până în ziua în care mor.
9. Care a fost momentul când ai știut că ești pe drumul bun, că ai câștigat pariul?
Deocamdată suntem la început, de aceea tot ce pot spune acum este că suntem, cu siguranță, pe drumul cel bun.
Și dacă ar fi să mă gândesc la un moment anume, acela cred că s-a întâmplat înainte de a mă gândi eu la posibilitatea acestui business. S-a întâmplat în primăvara lui 2022, o perioadă în care vorbeam des cu tata la telefon. Despre multe subiecte, dar mai ales despre pasiunile noastre. El îmi povestea despre ce piese rare a mai reușit să adauge la colecția lui de numismatică, eu despre ce plante rare am reușit să adaug la colecția mea. Și într-una dintre conversațiile astea tata m-a întrebat de ce nu mă gândesc să fac un business din pasiunea mea și s-a oferit să fie, practic, primul meu investitor (adică, mai pe românește, și-a oferit sprijinul financiar). Și cred că acela a fost momentul în care am știut că dacă tata, din comuna Urechești, județul Vrancea, care nu avea nici o treabă cu plantele și care, pe deasupra, mai era și un om foarte chibzuit cu banii lui, a văzut un potențial, aș fi cretină să nu-l văd și eu.
Între timp, tata nu mai este, dar mă bucur că tot ce s-a întâmplat și modul în care a evoluat Green Mirrors e o confirmare a pariului lui și de fiecare dată când finalizăm un proiect de design biofilic mă gândesc cât de mândru ar fi fost și cum mi-ar fi spus: „Vezi, mai tată, ți-am spus eu!”
10. Ce anume din personalitatea ta ți-a fost cel mai de folos?
Cred că perseverența și lipsa de frică de a mă murdări de pământ pe mâini 😊
Foto: arhiva personală
