Sărbătorile Pascale ne cheamă să fim mai buni, să renunțăm la conflicte, să ne privim semenii cu blândețe și acceptare, să ne iubim aproapele. Dar, oare, există un buton magic pe care să-l apăsăm și toate acestea să se întâmple?
Ce facem când sărbătorile noastre sunt despre amintiri dureroase sau răni nevindecate? Ce facem când presiunea socială și imaginile de pe Facebook „mușcă” din noi și ne fac să ne simțim ciudat pentru că, în loc de bucurie, simțim mai degrabă stres, oboseală și tristețe?
Sufletul are nevoie de grijă constantă
Negarea emoțiilor care ne apasă și închiderea acestora într-un „sertăraș” până trec sărbătorile reprezintă o strategie de adaptare păguboasă. Momentul Sărbătorilor ne poate pune față în față cu conflictul interior generat de propriile valori pe care, pe parcursul anului, le-am neglijat și le-am trecut în categoria „deziderate”. Mai exact, nu am făcut mare lucru ca să sprijinim valorile noastre declarate. Trăim un an întreg cu iluzia că familia este o valoare, dar ne trezim la masa de Paște că ne certăm cu cei mai apropiați din familia. Ori poate apărea un tumult interior de nestăvilit doar la zărirea, într-o vitrină, a unor papuci de lac, a unei perechi de ciorapi albi sau a unei biciclete. Acele obiecte pe care, poate, nu le-am avut când eram copii, iar toți ceilalți ieșeau în Duminica Paștilor cu cele mai frumoase și noi haine, cu bicicleta cea nouă.
Sărbătorile vin cu presiunea de a pretinde că totul este despre bucurie, bunătate și renaștere. Dar pentru unii dintre noi, Paștele este amintirea dispariției cuiva drag, a unei copilării în care, în loc de o masă îmbelșugată cu familia, erau certuri sau abuzuri. Sau poate este amintirea unei despărțiri dureroase și nevindecate. Ce este de făcut când presiunea este prea mare?
• Validarea emoțiilor. Căută oamenii cu care poți vorbi în siguranță despre ce simți. Dacă aceștia nu există, ascultă-te și autovalidează-ți trăirile.
• Trasarea limitelor. Atât în raport cu propria persoană, cât și cu ceilalți. Dacă prezența într-un anumit cerc (familial sau de prieteni) nu este în acord cu nevoile tale, ai curajul să spui „nu”.
• Ajustarea așteptărilor. Renunță la imaginea care vinde fericirea de sărbători și lasă lucrurile să se întâmple de la sine.
• Planificarea zilelor libere. Caută activități plăcute, care te încarcă cu energie bună.
• Găsirea echilibrului dintre a fi și a face. Fă un inventar al nevoilor personale și găsește acțiunile care le pot îndeplini.
• Păstrarea minții deschise la tot ceea ce te înconjoară, nu doar la ce este în mintea ta și pe radarul preocupărilor cotidiene.
Cum transformi o criză într-o șansă
Dacă ești în situația în care sărbătorile aduc în viața ta o criză, vestea bună este că această criză poate fi și o oportunitate. De aici, se poate naște o stare de conștiență care să îți arate ce este cu adevărat important pentru tine. Desigur, în mod ideal, toate stările sufletești care erau predictor al suferinței ar fi putut fi „ascultate” înainte de declanșarea crizei de sens. Este un moment când putem abandona automatismele prin care evadam din propria viață și deveneam absenți. Sărbătorile pot aduce un spațiu prielnic pentru receptarea vulnerabilităților, indicii despre rănile ce au nevoie să fie văzute și vindecate, un simț al intuiției mult mai ascuțit, o stare, fie și forțată, de a trăi în prezent, în contact cu emoțiile. În final, este o oportunitate de a considera timpul din perioada Sărbătorilor un timp trăit, în contact cu corpul nostru, cu emoțiile noastre și cu nevoile noastre. Un timp trăit pentru a aduce mintea și inima în corp. Pentru că un timp trăit este și atunci când respirăm și suntem atenți la ceea ce se petrece în corpul nostru.
Foto: Pexels.
