Născută la Braşov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut şi creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă. Expoziţia „Lilian Theil. O bătrână care zâmbeşte”, curatoriată de Raluca Ilaria Demetrescu, este primul solo show al artistei care locuieşte la Sighişoara şi poate fi văzută până la 11 decembrie la Art Safari. De altfel, vineri, 29 octombrie, fiul artistei, Peter Theil, va fi ghid în expoziţia mamei sale în cadrul Night Tours (22.00-1.00).
Lilian Theil are o poveste de viaţă plină de turbulenţe. A fost exmatriculată după primul an de studii de la Institutul Naţional de Artă Nicolae Grigorescu din Bucureşti, în 1952, pe motiv de "origine nesănătoasă". Artista se va (re)apuca de artă într-un exerciţiu eliberator, după Revoluţia din decembrie 1989, la 57 de ani, vârsta la care alţii ies la pensie. Lilian Theil porneşte, fără pauză, o practică artistică în zona artei obiectului textil, iar opera sa nu este tributară niciunui "ism", modă sau tendinţe în artele contemporane.
Creaţia cusută, desenată şi pictată cu acul de Lilian Theil povesteşte despre viaţă şi moarte, istorie locală şi europeană, despre corporaţii şi politicieni, secole şi accidente, despre nazism, comunism şi capitalism, tinereţe şi bătrâneţe, decădere şi speranţă, despre ce înseamnă a fi cumsecade sau despre deportare şi tortură, credinţe şi ironie. Compoziţii ilustrative, cu sensuri figurate, metaforice, lucrările lui Lilian Theil atrag instantaneu privitorul, datorită laturii lor estetice şi profund genuine. Orice detaliu, cât de mic, are importanţa şi explicaţia sensului său în universul creaţiei artistei.
„Lilian Theil este o anarhistă blândă care vine să desăvârşească, alături de alte ilustre artiste românce, precum Margareta Sterian, Lena Constante, Ana Lupaş, Cela Neamţu, Şerbana Drăgoescu etc., printr-un discurs actual, nevoia de recuperare a artelor considerate minore, cum ar fi broderia. Femeilor care nu au avut libertatea amar de vreme să studieze belle-artele li s-a atribuit în societatea patriarhală, modesta îndeletnicire a decorării spaţiului casnic prin folosirea pânzei, acului şi războiului de ţesut.
Ei bine, artele acestea minore, textile, îşi revendică astăzi locul conceptual alături de marea Sculptură şi regina Pictură care au fost luate în stăpânire de-a lungul secolelor aproape exclusiv de bărbaţi. Lilian Theil, înconjurată de pânzeturi, iţe şi fire, aşezată la masa de cusut, brodează istorii ale vieţii şi nefiinţei, priveşte în îndepărtarea sinelui şi a imaginaţiei şi zâmbeşte cu înţelepciune şi îngăduinţă faţă de situaţiile vieţii şi majestăţii artelor importante”, povesteşte curatoarea expoziţiei, Raluca Ilaria Demetrescu.
Viaţa lui Lilian Theil şi cele mai importante evenimente ale secolului XX, cusute pe 3 pânze
Una dintre lucrările-vedetă din expoziţia găzduită la Art Safari este tripticul intitulat „Secolul al XX-lea”, la care Lilian Theil a lucrat mult timp, atât fizic, cât şi mental. Secolul al XX-lea este practic secolul pe care l-a trăit artista în mare parte (două treimi din el). Prima lucrare a tripticului reprezintă nazismul şi începutul comunismului. Culorile sunt foarte vii, puternice, în acord cu emoţiile dintr-o dictatură.
Art Safari poate fi vizitat până pe 11 decembrie 2022, de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureştiului (str. Lipscani, nr. 18-20), în intervalul 12.00-21.00. În fiecare vineri şi sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22.00 şi 1.00, experienţe de vizitare speciale, care cuprind ghidaj în expoziţii.
În 28-29 octombrie, tematica Night Tours va fi Halloween, iar programul artistic va include un concert de flaut Daniela Nedelea, interpret în cadrul orchestrei Operei din Braşov. Peter Theil îi va aştepta pe vizitatorii Art Safari în seara de sâmbătă, 29 octombrie, unde îi va ghida prin expoziţia mamei sale Lilian Theil. De asemenea, Art Safari oferă şi vizite ghidate tematice de zi, inclusiv în limba engleză şi franceză. Biletele pot fi achiziţionate pe site-ul Art Safari, dar şi la poartă.
