Tu ce faci când el sforăie?

Sforăitul nu e deloc amuzant când te împiedică să te odihnești, noapte după noapte, iar să dormiți separat pare un capăt de țară.

Scenariul îți sună cunoscut, probabil. El sforăie. Tu nu poți să adormi. Sforrr, sforrr. În fiecare seară, frustrarea că zgomotul te va ține trează, că nu vei reuși să bifezi orele necesare de somn care să-ți permită să funcționezi OK a doua zi. 

Dar  vă iubiți, așa că dormiți împreună. Cel puțin, unul dintre voi doarme. Celălalt, devine tot mai frustrat. Însă adevărul e că nu e vorba de iubire aici, e vorba despre o nevoie esențială a oricărei ființe de pe planetă: nevoia de somn. Și atunci se ridică întrebarea: poate, oare, un cuplu care se iubește să doarmă separat? Este, oare normal, să lăsăm sforăitul să ne despartă? Și ce înseamnă, de fapt, această „despărțire”?

Hai să vedem cum putem pune problema: 

Duminică dimineața. E început de noiembrie. Miroase a cafea proaspătă. Ea stă pe balconul de la etajul 4, soarbe din cafeaua aburindă și privește, gânditoare, în zare. Soarele o salută blând cu razele lui. Păsările îi încântă auzul cu ciripitul lor. Totul e colorat în toamnă. În dimineața aceasta, este și mai multă liniște în cartier. 

S-a trezit obosită. Din nou. El încă doarme. După vreo 10 minute, apare.

- Bună dimineața, iubita!, zice el și dă să o sărute.

- O fi bună pentru tine! răspunde ea.

- Bag de seamă că nici nu m-am trezit și deja te-am supărat. Vrei să vorbim?

- N-am dormit toată noaptea. Este a cincea noapte la rând și asta se întâmplă pentru că tu sforăi ca un tractor, din ală, model vechi. Se zguduie și geamurile.

- Eeeee, hai că exagerezi. Nu pot să cred că te deranjează atât de tare.

- Am știut eu că o să vii cu replica acesta. Stai să-ți arăt. Iată ce făceam eu la ora 3.

Deschide telefonul și dă play videoclipului filmat cu câteva ore înainte, drept dovadă.

El se uită curios. În primele 10 secunde nu vede și nu aude nimic spectaculos. Când, deodată, aude un sforăit care efectiv îl ia prin surprindere. Mai trec vreo 20-30 de secunde și se aude încă un sforăit, apoi altul și altul. 

Pentru câteva momente, se așterne tăcerea.

- Trebuie să faci ceva. Eu nu mai suport. Ori te muți pe canapea în sufragerie, ori te duci la ORL să-ți faci un control și să vezi ce este de făcut. Nu mă pot odihni. Tu știi că am încercat o mulțime de soluții. Eu, cu dopuri de urechi, rezultat zero. Tu, cu luat suplimente naturiste, rezultat parțial. Ți-ai lipit plasturi pe nas, zero. Ți-ai pus clește pentru sforăit, zero. Nimic n-a ajutat, în adevăratul sens. Eu vreau să mă odihnesc. Te rooog, am nevoie de odihnă.

- Bine iubita, fac cum spui tu. Merg la doctor. Te rog să-mi faci o programare.

Trece vreo săptămână. Vine ziua programării. Ea îl așteaptă nerăbdătoare acasă. Nu l-a sunat să-l întrebe cum a fost, pentru că a vrut să-i vadă și reacțiile. Și nici el n-a sunat-o. Nu e semn bun, își zice în sinea ei.

Într-un final, ajunge omul acasă. Ea îl întâmpină curioasă.

- Bine ai venit! Cum ți-a fost ziua?

- Bună, răspunde el fără prea mult entuziasm. Se descalță și merge direct în bucătărie la frigider. Eu vreau un pahar cu vin, vrei și tu?

Dă din cap în semn de acceptare și așteaptă nerăbdătoare răspunsul lui. Pune vinul în pahare și se așază împreună la masă.

- Am avut o zi faină, până când mi-a zis medicul că trebuie să-mi taie nasul.

- Cum adică?

- Hai că încep cu finalul. Am fost la ORL, pe scurt, doctorul zice că s-ar putea, dar nu e sigur, să nu mai sforăi dacă îmi rezolv deviația de sept printr-o intervenție chirurgicală denumită septoplastie. Iubita, eu nu mă operez. Mie mi-e frică și de un ac. Nu mă duc să-mi taie nasul. 

Mai bine dorm pe canapea. 

Ea îl îmbrățișează strâns, cu multă căldură și empatie.

- Apreciez că ai încercat multele variante pe care ți le-am propus. Înțeleg motivele pentru care nu vrei să faci această intervenție. Însă m-aș bucura să înțelegi că vreau să mă odihnesc, în fiecare noapte. De aceea ne băgăm la culcare, să dormim. Celelalte lucruri nu le facem în somn, nu? Și chiar dacă dormim în camere separate, noi tot ne iubim și vom avea aceeași viață intimă ca până acum. Poate chiar mai interesantă, deoarece avem un element de noutate. Cum ajunge la tine ceea ce spun eu?

- Interesant! Zici că pot avea parte de surprize plăcute noaptea?

- Până nu testezi nu știi. Încercăm pentru o săptămână să vedem cum este?

- Așa facem! Te iubesc!

- Și eu te iubesc!

De ce unii bărbați nu vor să doarmă separat de parteneră?

Am întrebat câțiva bărbați care este părerea lor despre dormitul separat. Am primit răspunsuri variate. Am sintetizat mai jos câteva:

1. Cei pe care îi sperie cuvântul „separat”. Și nu exagerez când spun asta. Îl asociază cu o rupere a relației. Cu o răceală ce se va instala între ei.

O astfel de situație se poate rezolva mai ușor când partenerii sunt deschiși către o discuție sinceră și clarificatoare. 

Vă invit să vă alocați 15-20 de minute și să răspundeți în scris la întrebările de mai jos, apoi să împărtășiți răspunsurile și să discutați pe baza lor astfel puteți lua o decizie înțeleaptă care să ajute relația voastră.

  • De ce este necesar să dormim separat? 
  • Care sunt avantajele? 
  • Care sunt dezavantajele? 
  • Care sunt nevoile și dorințele mele? 
  • Care cred eu că sunt nevoile si dorințele partenerei/ului? 
  • Cum altfel îmi pot fi împlinite aceste nevoi și dorințe? 
  • Cum cred eu că va fi relația noastră după?
  • Cum aș vrea eu să fie relația noastră după?
  • Sunt dispus la o perioadă de probă de ...... nopți.

2. Bărbații care nu au nicio problemă, pot să doarmă oriunde.

3. Bărbații care fac acest lucru de ceva vreme. Au văzut beneficiile dormitului separat și sunt foarte mulțumiți de ele.

Somnul de calitate ajută organismul în procesul de refacere. Un om odihnit vede viața mai frumoasă decât unul epuizat. 

Vă doresc decizii înțelepte și somn odihnitor!

Foto: Pexels