Israelul e recunoscută ca țara care deține unele dintre cele mai bune și râvnite companii de din istoria universală a dansului. Alături de Kibbutz Contemporary Dance Company și Batsheva Dance Company, condusă de celebrul coregraf Ohad Naharin, creatorul mișcării GaGa, 
Vertigo se află pe podiumul celor mai mari grupuri de dansatori. Toate trei au venit de mai multe ori în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și au uimit de fiecare dată spectatorii, având un succes atât de răsunător încât biletele la oricare dintre show-urile celor trei companii se epuizează încă de la scoaterea lor în vânzare.
Anul acesta, în cadrul ediției care schimbă prefixul FITS, Vertigo a revenit pentru al doilea an consecutiv cu cel mai recent spectacol al lor, „MAKOM 30. Sărbătoarea dansului”. Sute de oamenii au umplut până la refuz și chiar au stat în picioare sau pe scările sălii de la Centrul Cultural „Ion Besoiu” din Sibiu, adică una dintre cele mai mari săli de spectacol pe care orașul medieval le are la dispoziție. Ba chiar au fost zeci de oameni care și-au încercat norocul la intrare pentru a prinde un loc în sală, însă, din păcate, fizic nu a fost suficient spațiu pentru toată lumea.
Spiritul de comunitate e lucrul pe care toate cele trei companii enumerate mai sus îl au în comun. Fiecare grup nu doar că lucrează împreună, extrem de apropiat, intens și zilnic. Kibbutz, Batsheva și Vertigo practică locuitul împreună. Membrii lor conviețuiesc permanent , într-un spațiu doar al lor, unde se comporta ca o mare familie. Asta le dă unicitatea și îi deosebește de restul companiilor mondiale. Când privești 
spectacolele lor, e imposibil să nu rămâi uimit de cât de bine de cunosc, interacționează și funcționează împreună dansatorii. Ei reușesc să-și păstreze individualitatea și amprenta coregrafică personală în timp ce în momentele de ansamblu devin o unitate care se mișcă și respiră ca un tot unitar. Exact asta se vede și în MAKOM 30, echilibrul perfect stabilit de Noa între individualitatea dansatorilor ei și fuziunea lor perfectă ca ansamblu. Spectacolul trece de la momente individuale, duete sau triouri în care descoperim particularitățile fiecăruia dintre performeri, la imagini de ansamblu și sincroane amețitoare.
Un alt aspect pregnant în semnătura Vertigo stă în atașamentul lor extraordinar față de natură. Directoarea artistică, Noa Wertheim, lucrează cu fiecare dintre membrii echipei într-o tehnică prin care îi împinge să-și descopere și să-și folosească propriul element natural. Astfel, fiecare dintre ei, în funcție de datele fizicalității lor naturale, pot dansa utilizând focul, aerul, pământul sau apa. Natura e inspirația la care celebra coregrafă revine de fiecare dată și pentru care a și creat un sat propriu, dedicat companiei ei. Cei de la Vertigo stau într-un sătuc fondat de Noa și soțul ei, între munți, unde își cultivă singuri legumele, fructele și unde toată lumea din companie a aderat la regimul vegetarian. Natura e, deci, o foarte mare caracteristică a acestui spectacol.
De-a dreptul șocantă e și simplitatea, dar, în același timp, forța spectacolului. Spre deosebire de celelalte două grupuri israeliene, Vetigo are 
de departe cel mai cursiv, poetic și plastic stil de mișcare. În timp ce Batsheva și Kibbutz lucrează cu mișcări rapide, precise, dinamice și pe alocuri în ritmuri violente, Vertigo preferă o continuitate, o cursivitate în mișcări și se poate asemăna, metaforic vorbind, unei ape curgătoare. Totuși, în „MAKOM 30”, plasticitatea lirică a mișcărilor trece pe neașteptate în momente de forță care te atrag și te încarcă masiv cu energia de pe scenă.
Finalul spectacolului a fost marcat de unele dintre cele mai frumoase și puternice ovații și aplauze pe care le-am văzut în acest festival. „MAKOM 30. Sărbătoarea dansului” se joacă și în această după-amiază la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, de la 17.00, în cadrul FITS. Imediat după încheierea reprezentației, începând cu 18.00, Noa Wertheim va primi o stea pe lunga Alee a Celebrităților, plină cu cele mai mari nume ale artelor spectacolului din lume.
