Ce spun poftele alimentare despre tine?

Descoperă ce nevoi reale se află în spatele poftelor care „te lovesc” când ți-e lumea mai dragă.

În primul rând, cred că ar trebui să înțelegem că este firesc ca, indiferent cum și cât mănânci, să mai apară și pofte alimentare. 

Ce înseamnă, de fapt, „să-ți fie poftă”? Înseamnă că, oricât de sătul ai fi, dacă vezi ceva mâncare în jur care te atrage sau dacă pur și simplu îi simți mirosul, instantaneu îți aduci aminte și ce gust are și vrei să o simți.

Legătura dintre simțire și mâncare 

Este una dintre legăturile cel mai adânc înrădăcinate în noi. 

Mâncatul nu a fost niciodată numai un act mecanic de a-ți umple stomacul și atât. 

Organismul nostru are nevoie, pentru a funcționa, de o serie de principii alimentare. 

Asta înseamnă că are nevoie zilnic de:

  • proteine, 
  • carbohidrați, 
  • grăsimi, 
  • vitamine 
  • minerale. 

În perioadele mai zbuciumate, când nu acordăm atenție la ce mâncăm și nu suntem atenți la nevoile noastre per ansamblu, suntem tentați să facem excese alimentare. 

Adică fie mâncăm prea monoton, excluzând grupe mari de alimente pe termen lung, fie mâncăm în exces anumite categorii de produse. 

Exemple de excese

De exemplu, când vrei să slăbești rapid și mănânci numai proteină, o să ai o poftă foarte mare de carbohidrați, de făinos, de dulce, de fructe. De orice altceva decât proteină, de fapt. 

Când, dimpotrivă, ții post sau nu mai vrei să mănânci produse de origine animală, o să îți fie foarte mare poftă de brânză, de ouă, de carne/pește.

Aceste pofte sunt de fapt nevoi, strigăte ale organismului pentru că îi lipsesc acei nutrienți. 

Sigur că multe produse sunt similare ca principii nutritive. Adică îți poți lua proteina de care ai nevoie, dacă vrei să excluzi carnea, din brânzeturi, pește și ouă. Îți vor aduce aceleași beneficii. Poate că unele vin cu conținut mai mare de grăsimi sau de sare, dar per total îți asiguri necesarul de proteine.

 Așadar, nu este ceva nesănătos să renunți sau să consumi mai puțin o anumită categorie de produse, cât timp le menții pe celelalte și, dacă îți este foarte poftă să le mănânci, nu-ți refuza, din când în când, pofta.

O relație sănătoasă cu mâncarea, așa cum o văd eu, este să nu-ți refuzi anumite produse, dacă ți le dorești foarte mult: ai încredere în corpul tău, știe el ce știe.

Sigur, dacă poftești la o felie mare de tort la ora 2 dimineața, nu înseamnă  neapărat că ești malnutrit, ci pur și simplu că ești obosit, plictisit sau lipsit de energie.

După pofte, și nevoi

Pofta de făinoase și dulce 

Vine, de obicei, din epuizarea noastră mentală și fizică. În ziua de azi, dulcele se comportă ca un pansament pentru tot disconfortul resimțit. 

Când nu mănânci nimic toată ziua sau când mănânci haotic, pofta de dulce de după amiază vine să-ți spună că nu mai ai energie de consumat până seara, deși tu mai ai o lista întreagă de lucruri de făcut. 

Pofta de alimente sărate

Cel mai probabil, îți spune că ești deshidratat și corpul tău încearcă să păstreze bruma de apă pe care o mai are stocată. Așadar, în loc de chipsuri, bea mai multă apă, eventual minerală, sau fă-ți o băutură cu o pastile de vitamine și minerale efervescente.

Pofta de ronțăit mereu câte ceva 

Se naște și ea tot din oboseală, frustrare, emoții copleșitoare, anxietate, situații cărora nu le găsim momentan o rezolvare, dar simțim nevoia să facem ceva, să luăm totuși atitudine.

Cum câteodată chiar nu poți scăpa de ceea ce te stresează, un bol de nuci/alune sau covrigei ne dau falsa impresie că totuși „lucrăm” la ceva. Ar mai fi și o reminiscență a copilăriei, a perioadei de bebelușie în care un copil nervos/bolnav simte nevoia permanentă de a fi în apropierea mamei, eventual alăptat. Este cam singura cale de alinare și, de altfel, cea mai rapidă. Dulciurile, „ronțăielile” vin să substituie sânul matern.

Atunci când îți aduci echilibru în corp și odihnă, ai să vezi că poftele tale alimentare vor fi mult diminuate și pot fi stăpânite mult mai bine.

Ca să fii liniștit că nu este nimic în neregulă cu tine, îți poți face și un set complet de analize. Dar nu înainte de a-ți pune următoarele întrebări:

- cam care a fost jurnalul meu alimentar în ultimele săptămâni? Cât de divers am mâncat? Au fost grupe mari de alimente pe care le-am ignorat cu bună știință sau fără să-mi dau seama? Am mâncat fructe și legume?

- cât am dormit în ultima perioada? 1-2 ore de somn în deficit constant pot da peste cap un organism și așa supus multor alți factori externi de stres.

- cum stau cu echilibrul meu hormonal?Sunt într-o etapă a vieții mele în tranziție? Sunt într-o perioada a lunii mai activă hormonal?

- ce mă stresează în acest moment? Trec printr-o schimbare bruscă și a trebuit să mă adaptez rapid la noua situație? Îmi este teamă de un rău ce ar putea să vină și să mă prindă cu garda jos?

- am început să fac mișcare după o lungă perioada de sedentarism?

- câtă apă am băut în ultimele zile? Întrunesc eu un minim necesar recomandat? 

- mi-am schimbat orarul de mese? Am o perioada mai solicitantă la birou și nu apuc să iau mesele principale în timpul zilei?

- cum mă premiez/recompensez pentru tot ceea ce fac în viața mea și a celor din jur? În afară de mâncare, ce alte cadouri îmi fac? Ce alte senzații plăcute îi dau corpului meu, în afară celor aduse de linguriță și furculiță?

Deși mediul în care trăim ne provoacă în fiecare moment, poate că nu ar fi rău să stăm puțin de vorbă cu noi, să ne punem ordine în ceea ce vrem să ni se întâmple și ce vom face concret în acest sens. În momentul în care te întorci cu bunătate și recunoștință către tine, vei realiza cât de puțin ai, de fapt, nevoie de ceva din exterior. 

Locul ăla gol din suflet pe care-l umpli cu diverse persoane/situații/senzații sau, desigur, mâncare nu o să-și găsească niciodată plinul în acest fel. Asta nu înseamnă că te îndemn să te izolezi.

Nicidecum! Înseamnă doar că te îndemn să știi când „să ieși din tine” și să recunoști repede ce ți se potrivește, din tot ce vine spre tine.  Îți doresc să ai un an cu cât mai multă poftă de tine!

Foto: Freepik