La absolvirea liceului, vocile tinerilor aflați încă în formare pot oferi o perspectivă relevantă asupra experienței lor și a opiniei față de sistemul de educație. Ceea ce spun reflectă impactul pe care l-a avut asupra lor modul în care au fost percepuți și valorizați de profesori.
În timp ce o absolventă a ales să critice aspru sistemul de învățământ prin prisma propriei experiențe din liceu, există și tineri pentru care anii de liceu se termină cu recunoștință și apreciere față de cadrele didactice care le-au fost alături în anii de școală. Atunci când se simt văzuți și apreciați, elevii cultivă o atitudine pozitivă și constructivă față de viață și de viitorul lor, iar discursul Alessiei Marinescu, sportivă de performanță, absolventă a clasei a XII-a și șefă de promoție a Liceului Româno-Finlandez, reflectă acest lucru.
„Fac tenis de câmp de performanță de 11 ani și cunosc foarte bine ce înseamnă munca, disciplina și respectul, trei dintre calitățile pe care le-am dobândit din acest sport și care mă caracterizează. Ce sportul nu m-a putut învăța și școala a reușit să o facă este cum să comunic cu ceilalți, să spun clar și direct ce mă deranjează și mai ales că este absolut necesar să fiu eu însămi fără bariere, fără încordări, fără teamă.
Dragi profesori, voi sunteți cei care dau energie acestei școli. Voi sunteți motivul pentru care atât eu, cât si ceilalți ne-am înscris la această școală. Pentru voi. Voi sunteți cei care cu adevărat oferiți culoare școlii, pentru că voi sunteți speciali, ceea ce face ca acest liceu să fie special.
Înainte, în școala anterioară, aveam câte unul sau doi profesori care erau speciali, care ne făceau ziua mai frumoasă prin simplul fapt că erau dezinvolți și erau interesați cu adevărat de noi. Aici, în schimb, am descoperit o întreagă comunitate de oameni de acest fel. Oameni care ne tratează în mod egal pe toți, care înțeleg că școala nu este despre a lua note, ci despre a ne pregăti pentru viață și a ne descurca cu adevărat în societate. Nu m-am gândit niciodată că există un profesor care să vrea ca barierele de tip profesor-elev să dispară și să fie de tip prieten - copil. Mulțumesc că ați contribuit în dezvoltarea mea și că am avut parte în viața mea de oameni ca voi.
Din experiența mea, generația următoare va avea numai de câștigat. Vreau să vă spun vouă, celor care abia urmează să își înceapă capitolul pe care eu îl închei, că cei 4 ani din liceu sunt cei mai frumoși, dar și cei mai scurți ani din viața voastră. Vă provoc să faceți cât mai multe nebunii, să vă distrați, să vă simțiți bine și, cum ar spune Alina (directoarea liceului), să vă descoperiți pe voi în primul rând, pentru că voi sunteți actorii principali din viața voastră.
În acest liceu, nu veți simți niciodată că nu sunteți ascultați, că nu le pasă celorlalți de voi, că sunteți inferiori sau că nu sunteți speciali. Aici veți ieși de cele mai multe ori din zona voastră de confort și o să merite la final, chiar dacă veți fi, poate, la început, mai retrași. Îndrăzniți să fiți provocați și să visați, deoarece aici sunteți susținuți în orice vreți să faceți. Mulțumesc pentru că ați avut impact și m-ați susținut necondiționat.”
