6 lucruri pe care să NU le spui într-o ceartă cu partenerul de cuplu

Orice om de pe planeta aceasta are nevoie de conexiune, apropiere și contact uman. Suntem ființe sociale, chiar daca unii dintre noi se declară „antisociali”. 

Gândește-te puțin: un bebeluș nu poate supraviețui dacă nu există o altă persoană care să îl îngrijească și să îi împlinească nevoile. Iar nevoile sunt de doua tipuri:

- nevoi de bază, umane, materiale, - ce țin de a trăi propriu-zis, 

- nevoi psiho-emoționale - de evoluție și de autodepășire. Pe acestea căutăm să le împlinim toată viață noastră, conștient și inconștient. Și, chiar dacă ceea ce trăim și integrăm în interacțiunile noastre incipiente, cele din copilăria timpurie - care determină mai apoi deciziile pe care le luăm, experiențele pe care le avem și oamenii de care ne simțim atrași și pe care îi atragem, mai tărziu, în viața de adult - sunt negative și dureroase, tot căutăm să avem oameni lângă noi. 

Suntem făcuți să trăim împreună

Așa cum spune Harville Hendrix, co-fondator al terapiei relaționale IMAGO, „ne naștem dintr-o relație, suntem răniți într-o relație și ne vindecăm printr-o relație.” 

Uneori, când experiențele noastre cu oamenii au fost atât de dureroase încât ne este extrem de teamă să ne mai apropiem, relația pe care e important să o experimentăm și care se dorește a reda încrederea omului într-o alta ființă, poate fi relația psihoterapeutică. 

Așadar, oamenii sunt făcuți să trăiască împreună. De aceea căutăm adesea prietenii și parteneri de cuplu. Doar că, în orice interacțiune, fiecare intră cu povestea proprie de viață, cu încredere sau neîncredere, cu abilitatea de a-și asuma responsabilitatea în mod egal cu celălalt sau de a lucra la binele propriu și comun, sau, din contră, cu un individualism dăunator. 

Relațiile de cuplu necesită muncă

Atunci când vine vorba de relațiile de cuplu, e nevoie de foarte multă muncă pentru a se produce o calibrare a partenerilor. În același timp, spațiul relației este cel care vine și cu un potențial „pericol”. Să te deschizi în prezența unui om pe care îl iubești și pe care îl vrei lângă tine și să fii vulnerabil te poate expune, poate activa și reactiva, în psihicul tău, traume de relație, abandon, respingere, nedreptate. 

Într-o relație, oamenii vin cu tot trecutul, cu rănile și bucuriile, cu eșecurile și realizările, cu acceptarea și respingerea, cu prezența și indisponibilitatea, cu iubirea și cu frica. 

Și atunci, cum facem să aducem, să menținem și să întreținem fericirea și starea de bine în cuplu?

Contrar părerii generale, este mai simplu să fii singur, să faci parte dintr-o relație neasumată sau dintr-o relație cu beneficii. Așa te asiguri că nu există nimeni care să îți „apese butoanele” cum spunem noi, psihoterapeuții. Dar, totodată, nu va exista nimeni care să scoată la suprafață ceea ce nu este în armonie în ființa ta, pentru ca tu să ai ocazia de a lucra la rănile trecutului. Este o forma de evitare, aș spune. 

Cum funcționăm și creștem în cuplu

Creșterea se produce într-o relație - și am să mă refer de acum strict la cuplu, în care trebuie, mai întâi de toate, să ne calibrăm așteptările și să fim dispuși să reglăm ce se poate și ce nu ne aduce beneficii ca să putem crește și să experimentăm ceea ce ne dorim cu toții: iubirea autentică. 

În caz contrar, relația devine și se menține un câmp de luptă. 

Ca să avem relații armonioase, care ne permit vindecarea, evoluția, manifestarea iubirii, e important să ne educăm în privința aceasta. Din păcate, nu suntem învățați nici în școală și, adesea, nici acasă cum să relaționăm. Așa că nu facem decât să ducem mai departe niște modele observate, integrate și transformate în „realitate absolută”, care nu funcționează în realitatea existentă.

Nu pot oferi un manual de instrucțiuni pentru relații. Însă îți pot vorbi despre felul în care ne certăm, ne rănim și ce putem schimba astfel încât să nu dărâmăm construcția, provocând răni ce foarte greu ar putea fi apoi vindecate. 

Cum gestionăm tensiunile în cuplu

Daca vrei să ai o relație de cuplu funcțională, sănătoasă, în care să te simți liber să fii tu și să știi că, orice s-ar întâmplă, ești în siguranță, atunci acest articol poate fi o resursă importantă. Am să împărtășesc cu tine câteva lucruri pe care îți recomand să NU le spui când apar tensiuni între tine și partenerul de viață. Sunt clipe când tinzi să spui, în mod automat, lucruri care rănesc, din nevoia de a te apăra și pentru că nu te simți văzut, ascultat, apreciat, iubit. Este important să exersezi a fi conștient de tine, de emoțiile tale, de rănile trecutului și de faptul că, atunci când te cerți, ești un adult responsabil care poate și trebuie să își trateze partenerul cu respect. Poți învață să te certi într-un mod funcțional, care să nu strice, dar să lase loc de a contrui mai departe.  

Și pentru că rolul psihoterapeutului este acela de a ghida și de a face psihoeducație, îmi fac datoria și îți las aici 6 lucruri pe care să NU le spuni atunci când ai un conflict cu partenerul de cuplu:

1. „Taci! Calmează-te! Oprește-te!”

Daca ai adresat aceste cuvinte până acum, sigur ai observat că, în loc de a liniști lucrurile, cel mai probabil ai declanșat o adevărată explozie emoțională de partea cealalată. De ce? Pentru că, atunci când exprimi asta, ce ajunge la omul din fața ta poate fi tradus astfel: „Acum mă interesează doar de mine, mă deranjează cum te comporți, nu îmi pasa de tine și de emoțiile tale”. Așa că partenerul se poate simți neimportant și exista șanse crescute de a se produce o ruptură între voi, care ar putea fi chiar permanentă.

2. „Dacă m-ai iubi, ai face asta pentru mine!”

Uneori nu realizam că, daca suntem într-o relație, nu înseamnă că celalalt este sau trebuie să fie la dispoziția noastră. Suntem ființe distincte, nu este indicat să ne contopim cu persoana alături de care ne petrecem timpul și, în niciun caz, nu este sănătos să facem pe plac și să cerem să ni se facă pentru a demonstra și a ni se demonstra iubirea. Aceasta este o formă de manipulare și poate distruge o relație. Este important să învățam să ne tratăm unii pe alții ca adulți, cu respect și maturitate. 

3. „Îmi doresc să nu te fi cunoscut! Mi-am pierdut timpul cu tine!”

Aceasta afirmație este atât de dureroasă, încât poate pune capăt relației. Iar când spun asta nu mă refer neapărat la despărțirea propriu-zisă, ci la ruptura psiho-emoțională care apare. Aceste cuvinte pot avea un impact atât de mare, încât să creeze o prăpastie enormă între voi, un gol pe care aproape nimic și nimic nu l-ar mai putea umple. 

4. „Te urăsc! Ești nebun/ă! Ai luat-o razna!” și alte cuvinte jignitoare.

Trebuie (da, trebuie!) să învățăm să ne certăm cu respect, să renunțam la modelele disfuncționale pe care le-am avut, să facem efortul de a ne abține, de a lucra la comportamentele noastre, de a învață să ne gestionam emoțiile, de a vindeca rănile trecutului și a exersa în relații comportamente care, chiar și în ceartă, ne țin aproape unii de alții. Într-o relație este extrem de important ca, în orice moment, indiferent de ceea ce apare, să te poți simți în siguranță.

5. „Ne despărțim! Te părăsesc! Plec!”

Și, că tot vorbim despre a te simți în siguranță, sub nicio formă nu e recomandat să îți ameninți partenerul cu despărțirea, chiar dacă este ceva ce vrei să faci cu adevărat! Acest lucru poate fi atât de traumatizant pentru un om care are deja o experiență de abandon în trecutul său, încât îl poate pune la pământ. Și, chiar dacă, să spunem, nu mai iubești omul din fața ta în modul romantic, e recomandat să păstrezi și să exersezi iubirea umană pe care avem nevoie să o reînvățăm și manifestăm cu toții unii față de ceilalți!

6. „Din cauza ta mă comport astfel! Tu mă faci să spun asta! Meriți asta!”

Sunt cuvinte care pot fi o dovadă de neasumare. Când alegem să ne împărțim timpul și parte semnificativă din viață cu altcineva, un om pe care îl considerăm partener de cuplu, ne asumăm că pot apărea diverse conflicte, situații, că pot ieși la suprafață părți mai puțin vizibile, răni și atitudini agresive, la care ar fi util să lucrăm și de o parte și de cealaltă, mai degrabă decât să ne justificăm comportamentele (care uneori ajung să fie abuzive) prin faptul că au fost provocate de persoana cealaltă. Nimic nu scuză dificultatea noastră de a ne gestiona emoțiile, mai ales că vorbim despre vârstă adultă. 

Sunt foarte multe lucruri la care este important să fii atent/ă atunci când vine vorba de interacțiunea cu persoana de lângă tine. Sper ca ceea ce am prezentat mai sus să îți fie de ajutor și îți sugerez să ai mereu atenția asupra propriei persoane, să te observi, să vezi ce nu îți aduce beneficii și să îți asumi responsabilitatea de a lucra asupra lor, ca să ai parte de iubirea pe care o cauți, o dorești și o meriți. 

Foto: Freepik