Corpul, această mașinărie fascinantă pe care o locuim, se află într-o relație strânsă cu psihicul nostru. Emoțiile ascunse sub preș și nevoile ignorate se transformă, treptat, în simptome. Mai simplu spus, când nu suntem atenți la ce simțim, riscăm să ne îmbolnăvim.
Corpul trage semnale de alarmă, caută să ne capteze atenția, dar e mult mai simplu să iei un antiinflamator când te doare ceva sau să bei o cafea când ești obosit decât să-ți iei timp să vezi ce se întâmplă în tine, cu tine.
Am invitat-o pe Jeanina Cîrstoiu, psiholog, profesor de biologie și lector la Fundația Calea Victoriei la podcastul Magic People cu Ruxandra Rusan ca să povestim despre psihosomatizări. „Psiho” vine de la psihic, iar „soma” înseamnă corp (în limba greacă). Cele două funcționează, ideal, împreună. De aceea, când avem emoții înainte de un examen, corpul reacționează. Sau când ascundem furia, tristețea sau sentimentul de neputință. Cu cât le ascundem mai mult, cu atât crește riscul de boală. Odată ce învățăm să fim mai atenți la corpul nostru, cresc șansele să fim mai sănătoși și mai bine cu noi înșine.
Iată câteva dintre ideile pe care le-am aflat de la Jeanina Cîrstoiu:
- devenim atenți la corpul nostru în momente de criză. Ignorăm primele semnale pe care le dă, iar asta duce, în timp, la uzură și apoi la boală.
- mintea vrea să facă multe și se bazează pe corp, uitând că rezervele noastre de energie sunt, totuși, finite.
- stresul, pe termen scurt, e sănătos pentru că ne ajută să facem față unor situații ieșite din zona de confort. Pe termen lung, stresul cronic ne afectează sănătatea.
- ne putem da seama ce vrea să spună corpul cu ajutorul metaforelor. Dacă avem dureri de cap pe care medicii nu le pot explica, ne putem gândi la zicale cum ar fi „am prea multe pe cap” (poate prea multe responsabilități și prea puțin sprijin). Metafora înlesnește dialogul dintre minte și corp.
- când poftim dulce, hai să punem o pauză de un minut între ciocolată (impuls) și mâncat (acțiune). Folosim acel minut să ne întrebăm corpul ce-i lipsește, de fapt.
- cel mai bine ne auzim corpul când ne relaxăm.
- copiii nu mimează durerea de burtă ca să nu meargă la școală, chiar dacă durerea trece imediat ce le permitem să rămână acasă.
- gândul poate duce și la boală, și la vindecare. Odată instalată boala, gândul nu mai este suficient pentru vindecare, însă gândirea pozitivă devine un adjuvant excelent al tratamentului clasic.
- în jurul omului care se simte bine, și ceilalți se simt bine.
Mai jos găsiți episodul integral, iar aici vă puteți înscrie la cursul Jeaninei Cîrstoiu, Poveştile Trupului – explorări psihosomatice.
Foto: Roxana Neacșu
