Articol scris de Dr. Elena Tănase
Când vorbim de prevenție, prima recomandare pe care o facem în calitate de medici (indiferent de specialitatea fiecăruia) este adoptarea unui stil de viață sănătos. Optim este să înțelegem încă din copilărie că o alimentație echilibrată și sănătoasă, practicarea constantă a unei activități sportive, respectarea orelor de somn, evitarea consumului de alcool și tutun, toate acestea ne țin departe de numeroase boli cronice.
Prea multă informație = haos
În ceea ce privește alimentația sănătoasă, pe internet, la serviciu, la întâlnirile cu prietenii sau familia, în orice direcție întoarcem capul găsim câte un sfat „util”: „fără carne””, „ba nu, de fapt nu mânca lapte”, „stai că și peștele, dacă vine din crescătorie, e plin de hormoni sau antibiotice”, dar ce te faci că „cel sălbatic are mercur”; „nu mânca pâine; glucidele sunt sursa tuturor răutăților, evită-le”, „ba de fapt grăsimile”, „stai că și fructele/legumele sunt pline de pesticide”, „bea x litri de apă/zi”, și lista poate continua…Astfel încât ajungem să ne întrebăm, pe bună dreptate, ce e bun de mâncat sau mai e într-adevăr ceva bun de mâncat?
Răspunsul nu e un simplu „da”. Trebuie lămurit din start faptul că NU există pe lumea aceasta un aliment complet, adică un aliment minune, care să ne asigure aportul necesar de nutrienți (adică și proteinele și glucidele și grăsimile și mineralele și vitaminele de care corpul uman are nevoie pentru a funcționa normal).
O să va surprindă poate pe unii, dar inclusiv laptele matern are un deficit: este sărac în fier.
Și reciproca este valabilă, nu există un aliment sau nutrient care, eliminat complet din alimentația noastră, să ne garanteze sănătate eternă (exceptând, evident, o alergie alimentară specifică sau o intoleranță înnăscută evidențiabilă cum e boala celică - dar acestea sunt cazuri punctuale, nu sunt regulă, iar articolul este unul general).
Varietatea și moderația, secretele unei alimentații corecte
În fapt, alimentația sănătoasă înseamnă respectarea unui set de reguli centrate în jurul faptului că, înțelegând că alimentele se completează unele pe alte ca surse de nutrienți benefici/vitali, omul trebuie să adopte o alimentație variată, apelând la toate grupele de alimente, iar consumul trebuie să fie moderat.
O precizare: când mă refer la aliment, mă refer la sursă naturală (adică carne, pește, ouă, lapte, iaurt, brânză, produse din cereale, legume, fructe, nuci, semințe). Când am învățat despre fiecare în parte, am învățat despre beneficiile lor ca hrană pentru corpul nostru, dar și despre limite sau minusuri pe care le pot avea, iar în contexte anume, chiar riscuri pentru sănătate.
Să luăm exemplul cărnii - sursă excelentă de proteine de bună calitate, de fier, de zinc și alte microelemente. Este bine să facă parte din meniul nostru: fiartă în ciorbe sau coaptă/înăbușită alături de o salată generoasă și de câteva linguri de orez sau piure, o masă completă excelentă care satisface deopotrivă atât papilele gustative cât și necesarul de nutrienți. Însă dacă își face drum în tubul nostru digestiv sub formă de salam, mici, cârnați sau alte forme pline de grăsime și/sau prăjite, nu e cel mai bun lucru, iar dacă se face din asta un obicei, atunci devine chiar un factor de risc pentru sănătate.
Iată cum, în funcție de modul de preparare, de cantitate, de frecvență, de asociere sau nu cu alte alimente, aceeași sursă poate fi factor de protecție sau factor de risc.
Cum să sădești semințele unui stil de viață sănătos la copii
Aceasta este de fapt nutriția: știința care ne dă cheia prin care putem să folosim sursele alimentare ca factor de protecție a sănătății trupului nostru. Rolul nutriționistului nu este de a înmâna o listă de alimente interzise.
Rolul nutriționistului este de a educa, de a explica natura fiecărei grupe alimentare, de a-i prezenta beneficiile pentru sănătate, dar și limitele. De a explica ce înseamnă suficient, ce consecințe sunt când e prea puțin, dar și prea mult dintr-un aliment.
Este în puterea fiecăruia dintre noi să facem din alimentație un prieten în menținerea sănătății pe termen lung. Acest lucru presupune în primul rând informare din surse credibile, bazate pe informații științifice nu pe părerea personală; presupune efort de a gândi din timp mesele și implicit lista de cumpărături, într-un cuvânt, organizare, presupune timp pentru a găti (deloc ușor de realizat în ziua de astăzi).
Este o realitate care nu poate fi bagatelizată sub nicio formă: un procent foarte ridicat al bolilor cronice pe care le tratăm în cabinet ar fi putut fi evitat printr-un stil de viață sănătos, iar alimentația sănătoasă este o veriga importantă a acestui concept.
De aceea, pentru aceia dintre dumneavoastră care sunteți și părinți, mai am un mesaj foarte important: sădiți semințele stilului de viață sănătos încă din copilărie, NU prin interdicții (NU va funcționa), ci prin practicile bune pe care le stabiliți în familie. Învățarea e a două natură, copilul va găsi naturală alimentația cu care a crescut. Astfel, indiferent de ce abateri/tentații va avea ca adult, va ști că normal/bine/natural e altfel și are mai multe șanse de a se întoarce la ceea ce a făcut de mic.
Eu sunt dr. Elena Tănase, medic primar de medicină internă, consultant nutriționist și lector al Fundației Calea Victoriei, unde susțin atelierul online de nutriţie: Cum ne hrănim sănătos?
Foto: Freepik
