Obiceiurile financiare sănătoase ne permit să trăim fără teamă și să ne facem planuri realiste, indiferent dacă veniturile noastre sunt mai mici sau mai mari. Am invitat-o pe Irina Chițu, fondatoarea ghidului financiar FinZoom și autoarea cărții „Secretul banilor - Educația financiară pe care nu o înveți la școală” să ne spună cum să gestionăm corect creditele, bugetul familiei, economiile și comportamentele financiare (inclusiv cele extreme).
Ce au în comun, oare, ca trăsătură de caracter, oamenii care își gestionează corect banii?
Disciplina și responsabilitatea financiară sunt două trăsături pe care le au în comun cei care își gestionează corect banii. Își planifică veniturile și cheltuielile, evitând impulsivitatea în decizii financiare şi au obiceiuri financiare sănătoase – cum ar fi educația continuă, economisirea la începutul lunii pentru obiectivele proprii, economisirea pentru obiectivele obligatorii: fondul de siguranță, pensie. În plus, au o gândire pe termen lung și înțeleg importanța economisirii și a investițiilor. De asemenea, sunt atenți la detalii și urmăresc constant bugetul propriu și evoluția finanțelor personale.
Care sunt cele mai comune greșeli pe care le fac oamenii care nu reușesc să-și gestioneze sănătos bugetul și ce pare să-i caracterizeze?
Dacă ar fi să menționez câteva greșeli:
- cheltuielile impulsive,
- supraîndatorarea
- subestimarea cheltuielilor curente.
Oamenii se bazează pe un singur venit, nu au exercițiul economisirii și au tendința de a trăi „de la un salariu la altul”. Lipsa unei planficări financiare și tendința de a lua decizii emoționale îi fac vulnerabili în fața datoriilor și problemelor financiare.
Cum stabilim limita sănătoasă între a cheltui peste măsură și atitudini de Hagi Tudose? Cum apar comportamentele financiare extreme și cum ne dăm seama dacă le cădem în plasă?
O limită sănătoasă între cheltuiala peste măsură și zgârcenie se stabilește prin echilibrul dintre nevoile actuale și planurile de viitor. Comportamentele financiare extreme, fie cheltuiala exagerată, fie avariția, apar din nesiguranță sau lipsa de autocontrol. Le recunoaștem atunci când fie ne îndatorăm excesiv, fie ne privăm de necesități elementare din teama de a pierde bani, fără un scop real.
Cum se pune la cale un buget personal sau de familie sănătos?
Un buget sănătos începe cu identificarea veniturilor și a cheltuielilor lunare. Doar simplul fapt că începi să pui „pe hârtie” câți bani intră în casă și câți ies te ajută să economisești, fiindcă începi să conștientizezi care sunt problemele - identifici găurile sau fisurile prin care se scurg banii și începi să te gândești la soluții.
Este esențial să aloci fonduri pentru economii și urgențe, să prioritizezi nevoile esențiale și să limitezi cheltuielile pentru lucruri neesențiale. Dacă la cheltuieli vorbim de optimizare (nu neaparat reducere, fiindcă nu poți reduce la infinit), la venituri vorbim de creștere și diversificarea acestora. Monitorizarea constantă și ajustarea bugetului în funcție de schimbările financiare sunt, de asemenea, pași cruciali în menținerea unui buget sănătos.
Am observat, de multe ori, că nu prea înțelegem pe ce „s-au dus banii”. Cum poți afla clar pe ce „se duc banii”, mai ales că ei, practic, nu se duc dacă nu-i lăsăm noi să plece?
Pentru a înțelege pe ce se duc banii, este necesar să urmărim fiecare cheltuială și să le înregistrăm în mod regulat. Fie că e vorba de facturi, cumpărături sau mici cheltuieli zilnice, toate ar trebui notate pentru a avea o imagine clară. De cele mai multe ori, cheltuielile neplanificate sau cele mici, dar frecvente creează senzația că banii dispar fără explicație.
De exemplu, 20 lei/zi dați pe țigări sau fast food reprezintă 600 lei/lună sau 7.200 lei/an. Iar dacă tu câștigi salariul minim pe economie, înseamnă că aproape 4 luni pe an lucrezi doar pentru fum sau pentru junk-food!
Ce instrumente sau aplicații recomandați pentru a urmări cheltuielile?
Există numeroase aplicații care ajută la gestionarea cheltuielilor, unele dezvoltate și în România, cum este MiM (Money in Motion). Unele aplicații oferă chiar funcții de planificare și notificări pentru a evita depășirea bugetului. Și băncile, în propriile aplicații mobile, permit gruparea cheltuielilor pe categorii.
Dar nu contează ce folosești - poate fi și un carnețel sau un Excel, important este să fie în scris!
Cum stabilim dacă ne permitem sau nu un credit?
Un credit este bun dacă cu ajutorul lui te dezvolți, îți crești veniturile sau îți reduci cheltuielile. Nu faci credite pentru distracție sau cheltuieli de plăcere, pentru dorințe. Pentru acestea economisești din timp. Și întotdeauna te întrebi: am neapărat nevoie de acest credit? Apoi trebuie să-ți evaluezi capacitatea de rambursare lunară, fără a-ți afecta alte cheltuieli esențiale.
Ideal ar fi ca ratele să nu depășească 25% din venitul lunar. De asemenea, este important să analizezi dacă ai o rezervă financiară în caz de urgență, pentru a putea acoperi eventuale dificultăți în plata ratelor.
Există strategii să ne stingem datoriile mai rapid?
La un credit ipotecar cel mai păgubos este timpul, de aceea este important să îl reducem. De exemplu, la un credit pe 30 ani plătești înapoi dublu față de suma împrumutată, fiindcă se aplică dobândă în fiecare lună pe o perioadă mare. Dacă l-ai lua doar pe 10 ani, ai plăti doar o treime în plus, dar și rata lunară ar fi mai mare. Dar poți reduce perioada prin compararea ofertelor și alegerea unei oferte mai bune, prin refinanțare sau prin rambursare anticipată, ambele cu reducerea perioadei.
Tot pe disciplină și constanță în alocarea fondurilor pentru datorii se bazează și metoda „avalanșei”, unde se prioritizează plata datoriilor cu cele mai mari dobânzi.
Alternativ, metoda „bulgărelui de zăpadă" implică achitarea celor mai mici datorii pentru a obține un sentiment de progres.
Care este cel mai pertinent motiv pentru a construi un fond de urgență eficient? Cum stabilim ce înseamnă „urgență”?
Pentru siguranța financiară în caz de evenimente neprevăzute, precum pierderea locului de muncă sau probleme medicale importante, este esențial să avem un fond de siguranță, de rezervă, de 3-6 cheltuieli lunare, pus deoparte într-un cont de economii sau depozit la bancă. Dar și un fond de 1000-2000 lei, bani pe care să îi avem la îndemână pentru urgențe. Definirea unei „urgențe” poate include orice situație care afectează stabilitatea financiară pe termen scurt, de la accidente la reparații esențiale ale locuinței sau mașinii.
Sunteți mamă. Cum ați gândit bugetul alocat copiilor? Ce i-ați învățat pe copii dumneavoastră despre bani?
În cazul copiilor, nevoile de bază, cum ar fi educația și sănătatea, cât și economiile pentru viitor, sunt asigurate de noi, de părinți. Când erau foarte mici, aveam o regulă - pot cumpăra din magazin maximum un lucru de o anumită mărime, apoi de o anumită valoare (când au mai crescut).
Am patru copii și, în funcție de vârstă, fiecare a învățat treptat să economisească pentru visurile lui, dar și separat să păstreze bani pentru cheltuieli mărunte și dorințe mici. Când își doresc ceva, ca să obțină acel lucru trebuie să contribuie și ei cu o parte, din propriile economii sau chiar să și le cumpere din propriii bani.
Îi și recompensez cu bani pentru diferite activități prin care mă ajută pe mine sau pe altcineva (dar nu pentru ceva care sunt obligați ei să facă: învățat, citit, curățenie la ei în cameră), adică aduc valoare altcuiva.
Cu Irina Chițu te poți întâlni la cursul Secretul banilor: atelier de educaţie financiară, din 8 octombrie.
Foto: arhiva personală
