Într-o epocă a schimbărilor rapide, a crizelor sociale și a suprasaturării informaționale, mulți oameni resimt un pesimism profund față de societate și comunitate.
„Lumea merge din rău în mai rău”, „Nu mai există respect”, „Oamenii sunt tot mai egoiști” – sunt fraze pe care le auzim frecvent în conversațiile de zi cu zi, pe rețelele sociale sau în mass-media. Dar de unde vin aceste gânduri? Sunt ele un semnal de alarmă real sau un mecanism psihologic care ne distorsionează percepția asupra realității?
Cum se nasc gândurile negative despre societate?
Din perspectivă psihologică, tendința de a vedea comunitatea și societatea într-o lumină întunecată nu este întâmplătoare. Ea are la bază mai multe mecanisme inconștiente, pe care le putem regăsi atât în teoria lui Sigmund Freud, cât și în conceptele analitice ale lui Carl Gustav Jung:
1. Ce ne deranjează la ceilalți vine, de fapt, din noi
Jung a explicat că avem tendința de a proiecta asupra societății aspecte pe care nu le acceptăm în noi înșine. Dacă percepem lumea ca fiind coruptă, haotică sau lipsită de empatie, este posibil să purtăm în noi conflicte interioare nerezolvate legate de aceleași teme.
2. De ce ne amintim mai ușor lucrurile rele?
Creierul uman este conceput să acorde mai multă atenție pericolelor și aspectelor negative decât celor pozitive. Această tendință a fost utilă strămoșilor noștri pentru supraviețuire, dar în era modernă ne poate face să ne concentrăm excesiv pe probleme și să ignorăm evenimentele fericite.
Make Life Magic
Ce e greșit în strategia struțului: problemele nu dispar când ne băgăm capul în nisip
3. „Pe vremuri era mai bine”
Frecvent, oamenii tind să privească trecutul printr-o lentilă idealizată, ignorând aspectele negative ale epocilor anterioare. Această tendință creează iluzia că prezentul este în mod constant inferior trecutului, amplificând sentimentul de nemulțumire față de societate.
4. Frica de necunoscut și rezistența la schimbare
Freud considera că anxietatea apare adesea din teama față de incertitudine. Pe măsură ce societatea evoluează, apar noi norme, valori și moduri de a trăi, ceea ce poate genera anxietate colectivă și tendința de a respinge schimbările.
Atunci când vedem lumea ca fiind un loc sumbru și ostil, impactul nu se oprește la nivel de percepție, ci are efecte concrete asupra sănătății noastre emoționale și a modului în care interacționăm cu ceilalți.
• Izolare socială – Dacă vedem comunitatea ca fiind coruptă, lipsită de empatie sau periculoasă, devenim mai reticenți în a ne implica în relații și activități sociale, ceea ce duce la însingurare.
• Pesimism și lipsă de motivație – O viziune sumbră asupra societății ne poate face să credem că nimic nu poate fi schimbat, ceea ce duce la pasivitate și demotivare.
• Polarizare și conflicte – Când oamenii își văd comunitatea ca fiind profund divizată, tendința de a îi eticheta pe „ceilalți” ca fiind vinovați pentru problemele societății crește, alimentând și mai mult separarea și ostilitatea dintre grupuri.
Cum putem gestiona și schimba această perspectivă?
1. Conștientizarea și autocunoașterea
Primul pas este să devenim conștienți de propriile filtre prin care vedem lumea. Întrebări precum „Este această perspectivă obiectivă sau este influențată de fricile mele?” sau „Există și exemple pozitive care contrazic această convingere?” ne pot ajuta să nu cădem pradă gândurilor generalizatoare.
2. Expunerea la experiențe pozitive
În loc să consumăm doar știri negative sau să ne înconjurăm de discursuri fataliste, putem căuta activ exemple de comunități care funcționează bine, de oameni care fac bine sau de inițiative sociale pozitive. Acest lucru ajută la recalibrarea imaginii despre societate.
3. Implicarea activă în comunitate
Una dintre cele mai eficiente metode de a combate cinismul social este participarea directă la inițiative de voluntariat, grupuri de discuție sau proiecte care îmbunătățesc viața comunității. Atunci când devenim parte a soluției, percepția noastră se schimbă.
4. Limitarea influenței toxicității informaționale
Într-o lume dominată de știri alarmiste și rețele sociale polarizante, este important să ne filtrăm sursele de informare și să nu cădem în capcana consumului excesiv de conținut negativ.
Societatea nu este perfectă, dar nici nu este condamnată la prăbușire.
Felul în care o vedem este influențat atât de realități obiective, cât și de mecanismele noastre psihologice. Prin conștientizare, implicare și echilibru, putem învăța să ne raportăm mai sănătos la comunitate, găsind un sens mai profund în apartenența noastră la ea.
Pe Ioan Mirea îl puteți găsi și la Fundația Calea Victoriei, unde va susține, din 11 martie, cursul C.G. Jung: Psihologia relaţiilor umane şi a comunităţii.
