Claudia Oprescu lucrează de mai bine de zece ani în domeniul comunicării, de cinci ani coordonează proiectele de implicare în comunitate ale Băncii Comerciale Române și este profesor la Școala de Bani, unde îi învață pe copii și tineri cum să fie responsabili cu banii, iar pe părinți cum să le vorbească despre bani copiilor.
Ne-a acordat acest interviu care poate deveni un adevărat ghid pentru a ține sub control finanțele personale, însă și stresul generat de scumpirile din ultima vreme.
Ruxandra Rusan: Stresul generat de scumpiri afectează nu doar bugetul, ci și calitatea vieții noastre emoționale. Când simți că-ți fuge pământul de sub picioare, e destul de greu să rămâi optimist. Cum facem să nu ne pierdem cumpătul?
Claudia Oprescu: De multe ori, faptul că ne concentrăm pe lucrurile pe care nu le putem controla ne generează un nivel de stres ridicat. De aceea, este esențial să ne concentrăm pe ceea ce putem controla, adică modul în care reacționăm, comportamentele pe care le avem sau cât suntem de disciplinați. De exemplu, nu putem controla inflația, însă putem controla ceea ce decidem să cumpărăm, alegerea de a folosi lista la cumpărături și de a evita achizițiile emoționale. Cel mai simplu e să punem pe hârtie care e obiectivul nostru, ce ne dorim să facem în această perioada dificilă, astfel încât să ne fie mai bine, să spargem acel obiectiv în pași mici și să ne ținem de ei. De pildă, dacă obiectivul e să reducem cheltuielile cu mâncarea, atunci mergem la cumpărături doar cu listă, ne facem, în avans, meniul pe o săptămână, astfel încât să fim siguri că nu cumpărăm mai mult decât e cazul, achiziționăm preponderent produse locale sau de sezon, inclusiv produse reduse.
Cum obținem o imagine clară a veniturilor și cheltuielilor din casă?
Singura metodă prin care putem face acest lucru e să notăm pe hârtie sau într-o aplicație toate sursele de venit și toate cheltuielile. La începutul fiecărei luni, punem pe hârtie cheltuielile care estimăm că vor fi necesare în luna respectivă, iar la final punem cheltuielile reale.
Dacă facem acest exercițiu măcar 3 luni, vom avea o viziune mai clară asupra cheltuielilor, mai ales asupra celor mici, de 3-4 lei, pe care poate că nu le băgăm în seama, însă într-un an de zile se pot strânge sume frumoase din evitarea acestor mici cheltuieli care nu sunt esențiale. E adevărat că poate să ni se pară foarte plictisitor. Însă, dacă nu știm unde ne aflăm cu exactitate, e foarte complicat să ne facem un plan pentru a ajunge acolo unde ne dorim.
Cum stabilește o familie unde poate face economii?
Cred că nu e atât de important unde face economii, ci mai degrabă cum se întâmplă acest proces.
Este de ajutor să avem un obiectiv pentru care economisim, astfel putem vedea dacă obiectivul e pe termen scurt, mediu sau lung. În funcție de acest lucru, decidem ce fel de instrument financiar putem alege. Dacă avem un obiectiv pe termen lung, de exemplu, va trebui să ne uităm la un produs de investiții potrivit pentru noi, care să ne ajute să îndeplinim acel obiectiv, nu doar la un simplu cont de economii care servește mai degrabă obiectivelor pe termen mai scurt. După ce ne-am stabilit obiectivul, ne facem un plan realist și ne ținem de el.
Dacă ne stabilim obiective nerealiste, nici planul nu va putea fi dus la îndeplinire. Deci nu supraestimați puterea de a pune deoparte bazându-va doar pe motivație, ci mai degrabă alegeți suma cu care să va simțiți confortabil să o puneți deoparte constant, astfel încât să vă îndepliniți obiectivele.
Cât ar trebui să economisim când, deja, ne-a scăzut puterea de cumpărare?
Ideal ar fi să punem deoparte în jur de 10-20%, dar realitatea practică ne arată că orice punem deoparte sau investim ne ajută pe termen mediu și lung. Esențial este să deprindem anumite obiceiuri și să ne construim o disciplină pe termen lung. Putem începe cu 10-50 de lei pe lună dacă atât se poate, esențial e să facem acest lucru constant. Ne vom ajuta pe noi și familia noastră pe termen mediu și lung, fără să afectăm în mod substanțial bugetul personal.
Venim după doi ani complicați, avem nevoie să ne relaxăm, dar și prețurile din turism au explodat. Cum ne sfătuiești să privim vacanțele, anul ăsta?
Ar trebui să privim vacanțele cu mai multă responsabilitate față de mediu și față de natură. În funcție de preferințele noastre, putem alege locuri care să ne bucure sufletul, dar să fie și prietenoase cu bugetul.
De pildă, putem alege în loc de un hotel all-inclusive, un apartament prietenos unde să putem găti ceea ce ne dorim, la costuri mai mici. Sau putem alege destinații care nu sunt atât de cunoscute și, astfel, nici prețurile la cazare și masă nu sunt la fel de ridicate precum sunt destinațiile consacrate. Nu în ultimul rând, e important să stabilim de la început un buget de vacanță și să nu mergem pe principiul că „în vacanță îmi permit orice extravaganță”, indiferent de veniturile reale, pentru că acest obicei ne poate provoca dezechilibre financiare pe termen lung.
Stresul nostru se răsfrânge și asupra copiilor noștri. Cum le explicăm scumpirile, îngrijorările fără să-i speriem?
Ar trebui să-i implicăm pe copii în discuțiile pe care le avem în casă despre bani, însă într-un mod simplu, nealarmist, cu empatie și tratându-i că pe niște adulți. Putem face împreună lista de cumpărături când mergem la supermarket și, astfel, putem decide că ne vom cumpără un singur lucru de care nu avem nevoie, de exemplu. Sau putem identifica lucruri simple pe care le putem face prin casă ca să reducem costurile, dar să avem și un impact mai scăzut asupra mediului: nu lăsăm apa să curgă inutil, nu lăsăm becurile aprinse când părăsim camera, mergem mai des pe jos sau cu transportul în comun. E important să folosim instrumente potrivite vârstei lor când vorbim despre bani ca să facem discuția mai interesantă (jocuri și povești pentru cei mai mici, TikTok și podcast-uri pentru cei mai mari).
Cum alegem unde tăiem din cheltuielile care îi implică pe ei? (Tabere, cursuri, meditații, haine, gadget-uri...)
Ar trebui să avem o discuție cu ei despre alegeri și planificare și să decidem ce anume e prioritar. Realitatea e că resursele sunt limitate, iar dorințele nelimitate. Ajută dacă îi punem să se gândească ce vis au și pentru ce și-ar dori să pună bani deoparte. Puteți face un top 3 al visurilor, de exemplu: un vis pe termen scurt (ar putea fi haine sau o pereche de role), un vis pe termen mediu (o tabără sau un gadget) și un vis pe termen lung (o mașină la majorat, mers la o anumită universitate). Apoi, stabilim cât punem deoparte pentru acele visuri, iar acestea devin prioritățile. De fiecare dată când alegem să luăm lucruri de care nu avem nevoie, ar trebui să ne gândim că ne îndepărtăm de unul dintre cele trei visuri de-ale noastre.
Ce ți-ar plăcea să știe despre bani fiecare persoană din România?
Că banii nu sunt buni sau răi, ci reprezintă doar un instrument care ne ajută sau ne încurcă foarte tare, că depinde doar de noi câtă putere dăm banilor și cum decidem să-i gestionăm pentru a ne înfrumuseța și a nu ne complica viața.
Ce exercițiu financiar simplu am putea face, zilnic, ca să vedem unde se duc banii noștri? Dar lunar?
Cel mai simplu ar fi să notăm în secțiunea de notițe a telefonului fiecare cheltuială pe care o facem timp de o lună. Un alt exercițiu util ar fi să avem o zi pe săptămână când ne propunem să nu cheltuim absolut niciun leu și să vedem cât de greu ne este și, mai ales, ce ne lipsește cel mai mult din micile achiziții zilnice.
Am auzit mulți oameni spunând că regretă că au economisit bani pentru că, iată, acum acei bani valorează, pur și simplu, mai puțin. Și e matematică, nu percepție subiectivă. Mai are sens să punem bani deoparte?
Cu siguranță are rost să punem bani deoparte, însă e important să alegem instrumentul potrivit pentru obiectivul nostru, în funcție de perioada de timp. Putem alege produse de investiții, în funcție de apetența noastră la risc, care ne ajută mai mult decât produsele clasice de economisire, cu condiția să investim pe termen mediu-lung și să nu ne sperie fluctuațiile naturale ale pieței.
