Probabil cea mai mare atenție la calitatea mâncării o acordă mama, în primii ani de viață ai copilului. Vedem în jurul nostru mame care gătesc pentru cei mici la foc automat, în timp ce încearcă să împace și curățenia din casă, și cariera, și toate celelalte roluri din viața unei femei. Când copilul e mic, intuim cât de importantă e hrana și cât de mult ajută copilul să crească sănătos. Mai apoi, pe măsură ce anii trec, apar noi și noi priorități, iar mâncarea ajunge cumva la coada listei. Și pierdem din vedere că hrana este o sursă de sănătate și de energie, dacă o abordăm corect.
Tratăm alimentele, mai degrabă, ca pe niște dușmani - când vrem să slăbim și ne înfuriem pe dulciuri sau pe carbohidrați-, ori ca pe o cale de echilibrare emoțională - când suntem triști, obosiți sau supărați și ne refugiem în dulciuri sau în carbohidrați.
Vă invit să ne reamintim ce resursă fantastică e hrana bună atunci când ne creștem copiii și vă propun să recapitulăm ce am putea adapta, din felul în care mănâncă bebelușii, pentru noi, ca adulți.
1. Mâncatul la ore fixe.
Sigur că nu e musai să poți potrivi ceasul ca după Big Ben. Se permite o abatere de 30 de minute sau o oră, mai ales că nu mai suntem la vârsta la care să începem să plângem imediat cum simțim foame. Dar mâncatul la ore fixe are câteva avantaje importante:
- îți înveți organismul când să-i fie foame.
- te ajută să te organizezi și cu restul activităților pe care le ai de făcut în ziua respectivă.
- te ajută să nu uiți de mese peste zi și să recuperezi copios seara, când e cel mai păgubos moment pentru mâncat, dacă vrei să slăbești. Toate caloriile neconsumate se vor depune, invariabil, ca depozite de grăsime.
2. Mâncatul cât mai puțin procesat.
Aici am o regulă simplă: cu cât rămâi cu mai puține ambalaje după prepararea mesei, cu atât ai folosit mai puține alimente procesate. Sigur că este mult mai simplu să bagi o pizza congelată la cuptor decât să îți faci tu un fel de mâncare de la zero, dar cred că sunteți de acord cu mine: cea mai bună mâncare este cea pe care o pregătești tu, știind exact ce ingrediente îți plac, dând gustul final care te încântă, fără să accepți pur și simplu un gust standard, impersonal. Ca să nu mai vorbim de faptul că toate semipreparatele au multe ingrediente de umplutură, ieftine, o grămadă de aditivi pentru sporirea gustului sau meniți să prelungească termenului de valabilitate.
Sigur că nu e capăt de lume să ieși astfel basma curată, când chiar n-ai timp de gătit. Dar nu e deloc sănătos dacă apelați des la astfel de alternative. Vă promit, se poate găti și acasă absolut savuros și rapid. Puteți alege combinații simple de alimente și puteți să faceți mai multe porții o dată că să mâncați și zilele următoare. Până la urmă, dacă nu ați crește un bebeluș cu pizza congelată, de ce v-ați face vouă asta?
3. Atenție la cantitatea de sare și zahăr din mâncare.
Acești potențatori de gust foarte la îndemână sunt adăugați în majoritatea produselor alimentare. Este bine să citim etichetele și să alegem variantele mai puțin sărate sau dulci din fiecare sortiment. Chiar dacă nu trebuie să renunțăm de tot la sare și zahăr ca să mâncăm sănătos, dacă suntem atenți la fiecare aliment pe care-l consumăm, la sfârșitul zilei o să avem surpriza că am scutit multe lingurițe de sare sau zahăr, fără să sacrificăm gustul sau plăcerea mâncatului. Este nevoie doar de un pic de voință și de consecvență și aici.
4. Atenție la modul de gătire al alimentelor.
Mă refer la alegerea modurilor mai sănătoase de gătit (cuptor, abur, tigăi în care nu se adaugă ulei, multicooker etc), dar și la gătitul optim al ingredientelor. De exemplu: este foarte bine să mâncăm o garnitură de legume crude la fiecare masă, dar nu este în regulă să nu gătim bine carnea de pui. În general, produsele de proveniență animală este bine să fie gătite bine astfel încât să nu se transmită diverși agenți patogeni. Atenție și la data de expirare a produselor! Și mă refer la momentul achiziției: nu puneți niciodată în coș un produs înainte să-i verificați data de expirare! După ce vă asigurați că este în perioada bună pentru consum, gândiți-vă și dacă veți apuca să-l consumați înainte să expire. Altfel, sunt doar bani aruncați pe fereastră!
5. Diversitatea alimentară.
Când e vorba de alimentația unui bebeluș, toată lumea știe că este bine ca acesta să mănânce câte ceva din toate grupele alimentare: fructe, legume, surse animale de proteină, grăsimi sănătoase (avocado, nuci, semințe), fibre, legume. Nu ar fi rău să avem și noi o astfel de diversitate în farfurie. Dacă nu zilnic, măcar săptămânal.
6. Numărul meselor zilnice.
Evident, nu trebuie să mâncăm din două în două ore precum bebelușii, dar nici o singură dată pe zi. Ca reper, aș spune că două, trei mese pe zi suficiente pentru un adult care nu depun efort fizic susținut.
7. Mestecatul corect al alimentelor.
Știm cu toții că bebelușii sunt serviți cu piureuri sau cu bucăți mici de mâncare. Nu vă îndemn să vă pasați mesele, ci să le mestecați corect. Spre deosebire de bebeluși, noi avem cu ce! Însă în ritmul alert de zi cu zi, alocăm tot mai puțin timp momentului mesei și ajungem să înfulecam mâncarea, nu să ne bucurăm de ea într-o atmosfera plăcută, liniștită. Digestia și absorbția optimă a nutrienților este mult influențată de această primă etapă de luat contact cu alimentele. Tot în această etapă se efectuează și o prima „sterilizare” a alimentelor, prin intermediul substanțelor cu rol bactericid din salivă.
Foto: Pixabay
