Leneșul mai mult aleargă. Pentru că e epuizat!

Oboseala ne afectează capacitatea de concentrare și muncim de două ori mai mult pentru ceva ce am termina imediat dacă am fi odihniți.

Oboseala, pusă la loc de cinste în multe conversații, credem că arată despre noi că suntem ocupați, importanți, esențiali. Fie că vorbim despre viața de la birou sau de-acasă, când suntem obosiți, traducem epuizarea în faptul că suntem strict necesari pentru ca lucrurile să meargă șnur. Iar asta ne validează.

Ani în șir, am combătut oboseala cu încă o cafea. Până când inima mea a spus „stop joc” printr-un episod de tahicardie paroxistică, o vizită la Urgențe și o internare de-o săptămână.

De atunci, am aflat că inima mea tinde să bată haotic, cum bat la ușa casei personajele din filmele de groază, când le urmărește cineva cu un cuțit, pe strada întunecoasă.

Doar că inima mea nu caută să scape de un criminal în serie, ci de creierul meu, care o fugărește constant: „dacă nu ești harnică, nu ești de-ajuns”, „dacă nu muncești până la epuizare, nu meriți nimic bun”, „dacă te odihnești, ești leneșă”. 

Ce înseamnă, de fapt, lenea

Dacă acceptăm ideea că mintea și corpul nostru sunt profund conectate, lenea e un fel de avertisment al corpului către creier: am obosit. Și dacă mintea noastră refuză să accepte că e nevoie de o pauză, apar manifestări precum: 

  • căscatul (o porție mai mare de oxigen), 
  • senzația de mușchi grei, 
  • incapacitate de concentrare, 
  • tahicardie, 
  • dureri de cap/ochi
  • amețeală
  • dureri musculare
  • reflexe întârziate
  • dificultatea de a lua decizii
  • iritabilitate, sensibilitate (ne enervează orice, ne vine să plângem din nimicuri etc)

În mod instinctiv, cu toții știm ce ar trebui să facem, nu-i așa? În loc să mai bem o cafea, să tragem un pui de somn. Numai că, odată prinși în vortexul acestei societăți de consum, de ce nu ne-am consuma pe repede înainte și pe noi înșine?

Ce înseamnă să nu ne odihnim destul?

Oamenii de știință spun că efectele oboselii de văd după doar 4 ore de somn pierdute: apare mai puțină activitate cerebrală în emisfera dreaptă (responsabilă cu creativitate și percepția „tabloului general”. Aici se formează gândirea unitară, intuitivă, percepțiile și emoțiile). De asemenea, scade activitatea din lobii frontal și parietal, care joacă un rol crucial în luarea deciziilor, rezolvarea problemelor și în controlul emoțiilor. 

Simplu spus, când suntem obosiți, pur și simplu nu funcționăm la capacitate maximă, ne expunem la riscuri inutile pe noi și pe ceilalți (de exemplu, dacă suntem la volan) și dăm randament mai prost atât la muncă, cât și în relațiile cu ceilalți.

Gândiți-vă, dacă sunteți părinți, cât de greu e să-ți ții firea când ești epuizat și copilul, în loc să adoarmă, seara, nu încetează să se smiorcăie. 

Există un studiu realizat de Universitatea din Oslo care demonstrează că lipsa de somn împiedică creierul să elimine anumite substanțe reziduale (proteine beta-amiloid) pe care le găsim în cantități mai mari decât cele normale și în creierul bolnavilor de Alzheimer, unde formează plăci de amiloid.

Vestea bună este că nu trebuie să ne transformăm cu toții în cercetători sau neurologi ca să înțelegem de ce are nevoie creierul nostru de somn. E de-ajuns să ne observăm pe noi înșine.

  • Cum funcționăm când suntem odihniți și avem de luat o decizie?
  • Ce se întâmplă când suntem obosiți din punct de vedere al eficienței și al performanței? 
  • Cu ce emoții vine oboseala la pachet? (Tristețe, anxietate, pesimism?)
  • Cum par oamenii din jurul nostru când suntem obosiți/odihniți?
  • Cum reacționăm noi la evenimentele din jur când suntem epuizați?

Dacă tabloul general implică și la voi că odihna aduce cu sine mai multă claritate, viteză de reacție și putere de concentrare, e clar că orele de somn sunt o investiție prețioasă în starea de bine personală. 

Pe termen scurt, putem reduce efectele oboselii prin 3 trucuri:

  • luăm o pauză înainte de a reacția (emoțional, suntem mult mai vulnerabili când suntem obosiți, iar capacitatea noastră de auto control scade, așa că putem spune/face lucruri pe care le vom regreta).
  • evităm să luăm decizii importante (probabil nu noaptea e un sfetnic bun, ci somnul care îi permite creierului să judece mai limpede dimineața, după ce s-a odihnit).
  • evităm să facem activități care impun atenție crescută și concentrare maximă (condus mașina, sarcini dificile sau complexe la muncă etc)

Pe termen lung, singura soluție este să adoptăm obiceiuri mai bune de somn. Nu există un răspuns universal valabil pentru câte ore de somn sunt necesare ca să funcționăm bine. Pentru unii, sunt necesare 8, alții se simt în regulă cu 6, 7, în timp ce unele persoane au nevoie chiar de 9 ore. Odată ce te lămurești care e nevoia ta, onoreaz-o. 

Vei trăi mai bine și vei alerga mai puțin. Pentru că nu lenea te face ineficient, ci oboseala.

Foto: Unsplash