Când apar emoții puternice precum frică, furie, dispreț, anxietate, rușine, vină suntem deseori copleșiți cu ușurință. Ne simțim pierduți în forța lor, le hrănim cu povești despre motivele pentru care ne simțim într-un fel anume, căutăm pe cine am putea învinui, ce ar fi trebuit sau ar trebui să facem sau reacționăm în moduri pe care, ulterior, le regretăm.
Vestea bună este ca mindfulness-ul (prezența) este un mod puternic și eficient de a lucra cu astfel de emoții. Mindfulness-ul și compasiunea reduc în mod direct reactivitatea în fața emoțiilor dificile.
Spre exemplu: Andreea mi-a povestit despre zbaterea interioara cu propriile reacții atunci când un coleg care era deseori manipulativ și invidios submina eforturile echipei astfel încât apăreau blocaje. Andreea se găsea prinsă între frustrare și furie, adesea în timpul nopții, fără o soluție.
Maria se simțea paralizată de frica de a-și trimite fetița la școală după ce aceasta i-a povestit despre bullying-ul din școală. Conducerea școlii nu făcea mare lucru, iar gândul că fetița ei ar putea fi următoarea victimă o îngrozea.
Amândouă știau că e important să adreseze aceste situații direct și voiau să o facă fără influența acestor emoții puternice. Adică să răspundă situațiilor, în loc să reacționeze. Au început să practice mindfulness si iată cum au făcut.
Primul lucru: au exersat respirația în timpul acestor emoții de frustrare și anxietate. Treptat, au sesizat crearea și deschiderea unui spațiu mai încăpător pentru ele. Le-am încurajat să numească emoțiile și să permită energiei frustrării, mâniei și fricii să se extindă. Au descoperit că pe măsură ce emoțiile se extindeau, treptat, puterea lor se diminua.
Le-am amintit să nu judece emoțiile pe care le simțeau, nici să încerce să scape de ele, doar să le recunoască ca pe niște răspunsuri de protecție, omenești, să le susțină cu bunătate și compasiune ca un bunic blând (sau bunică blândă). În acest momente, Andreea și Maria au putu observa că emoțiile lor puternice aveau în spatele lor alte emoții.
În spatele furiei se găseau durere, frică și îngrijorare.
În spatele anxietății se găseau neputință, rușine, sentiment de inutilitate.
Pe măsură ce au susținut cu compasiune toate aceste emoții, au deslușit că acestea sunt provocările profesioniștilor și părinților de pretutindeni și a apărut o noua emoție - încrederea că pot lucra cu aceste provocări.
Emoțiile puternice nu sunt sfârșitul poveștii, desigur. Cu ajutorul mindfulness-ului și cu un echilibru emoțional stabil, atât Andreea, cât si Maria au putut să comunice cu succes și să răspundă problemelor cu care se confruntau pentru a face schimbările necesare. În aceeași manieră, poți aduce și tu mindfulness-ul și compasiunea atunci când emoțiile dificile își fac simțită prezența în viața de zi cu zi: neîncrederea, rușinea unei greșeli, lipsa aprecierii, frica de eșec.
Urmează perioada Sărbătorilor, în care îți propun să faci această mică pauză pentru suflet și minte. Uite cum poți exersa:
În primul rând, îți recomand să fii într-un spațiu sigur și liniștit. Reglează volumul calculatorului sau al telefonului ori pune-ți căștile. Apasă „play”.
