AIPrea lung? Citește sumarul.
Să spui „Nu” permite stabilirea unor limite sănătoase, protejând integritatea emoțională, fizică și psihică. Este important să schimbăm perspectiva și să vedem refuzul ca un act necesar de autoîngrijire, prioritizare și echilibru personal. Practicarea refuzului fără vinovăție ne ajută să menținem relații mutual benefice și să fim autentici și prezenți pentru noi și pentru ceilalți.
Când ai învățat că rolul tău principal este de a le face pe plac celorlalți? Poate în copilărie? Poate că primele complimente („Ce fetiță/ băiețel cuminte!”) au rămas gravate profund în mintea și comportamentele tale.
În timp, ai învățat că ”Nu” este un cuvânt pe care să îl păstrezi ca ultimă soluție, ca un buton de urgență apăsat doar atunci când nicio altă variantă nu a funcționat. Și chiar și atunci, rostindu-l, vinovăția te consumă.
Ne simțim adesea presați să acceptăm, să ajutăm, să nu părem egoiști prin a spune ”Nu”.
A dori binele altora, a contribui la el, a căuta să ajuți și să nu faci rău, toate acestea sunt lucruri nobile. Însă ele au nevoie de o bază sănătoasă: spunem „da” în mod autentic atunci când ne dorim să ajutăm, când avem de unde să oferim, nu când ne dorim să evităm consecințe negative sau când sperăm să primim același tratament în schimb.
Aici intervine magia lui ”Nu” care, rostit asumat si în momentele potrivite, este o propoziție completă.
Ce sunt limitele sănătoase
Limitele personale sănătoase reprezintă valorile și mecanismele prin care definim și arătăm cum dorim să fim tratați (de ceilalți și de noi înșine).
Limitele personale te ajută să arăți ce este acceptabil în relațiile tale. Ele sunt granițele care îți protejează integritatea emoțională, fizică și psihică, oferind o structură clara, o hartă care să te ghideze în relațiile tale.
Iată cum arată harta:
- Limitele fizice (cum îți protejezi și respecți intimitatea și spațiul personal, nevoile de odihna si sănătate),
- Limitele temporale (cum aloci timpul și energia în fața solicitărilor care îți pot dezechilibra viața, cum respecți timpul pe care îl rezervi pentru relaxare sau activități personale),
- Limitele emoționale (refuzi să te lași implicat/ă în conflicte emoționale care nu te privesc, eviți discuțiile care te afectează negativ sau îți provoacă stres emoțional nejustificat, îți exprimi emoțiile într-un mod autentic, respectuos, fără să te simți responsabil/ă pentru reacțiile celorlalți?),
- Limitele psihice (mintale și mentale, cum îți protejezi mintea și sănătatea psihică dar și opiniile, convingerile și capacitatea ta de a gândi independent).
Sigur, există multe alte forme pe care limitele sănătoase le pot îmbrăca – limite relaționale, digitale, financiare, sexuale, însă concluzia este aceeași: ele îți protejează bunăstarea, generează echilibru în viața ta și te ajută să ai relații mutual benefice, dacă le practici în mod consecvent.
Se poate spune ”Nu” fără vinovăție? Da!
- Schimbă-ți perspectiva asupra refuzului. „NU” este o opțiune valabilă, sănătoasă și necesară pentru o viață sănătoasă. Dacă, până acum, „nu” a însemnat pentru tine lipsă de politețe sau empatie, este momentul să înțelegi că poate însemna protecție, echilibru și autocompasiune.
- Claritate, autenticitate, asertivitate. Lasă ambiguitățile, nu căuta să oferi scuze vagi. „Mulțumesc frumos că te-ai gândit la mine, dar nu mă pot ocupa de asta acum”, „Apreciez invitația, dar am nevoie de timp pentru mine”.
- Poți fi empatic/ă și spune nu, simultan. Este minunat să înțelegi nevoile altora, să dorești să ajuți. Dar empatia nu înseamnă să spui „Da” tot timpul. Poți recunoaște nevoile celorlalți fără să faci compromisuri.
- Exersează refuzul în situații mai puțin importante. „Nu” poate părea intimidant, mai ales în situații cu o miză mare. Începe prin a refuza în situații mai puțin critice: o invitație la cafea, solicitarea unor mici favoruri. În timp, vei căpăta încrederea de a refuza în contexte mai dificile.
- Cunoaște-ți și setează-ți prioritățile. Când știi clar ce este important pentru tine – fie că ne referim la timp pentru tine/ familie, muncă, relaxare – devine mai simplu să refuzi activități nealiniate cu prioritățile tale.
„Nu” este o limită sănătoasă, nu o scuză pentru a evita responsabilități. Înțelege prioritățile și responsabilitățile tale și nu te justifica în exces.
„Nu” este un act de autoîngrijire, dacă se aliniază cu prioritățile tale, fără a te ajuta să fugi de responsabilitățile tale firești.
„Nu” este un proces esențial pentru a îți păstra sănătatea emoțională, fără a te face mai puțin empatic sau generos. Dimpotrivă, te ajută să rămâi autentic/ă si prezent/ă pentru tine, dar și pentru ceilalți.
Foto: Freepik