Fiecare bebeluș care se naște vede și se vede, mai întâi de toate, prin ochii părinților. Cu alte cuvinte, el crește și se dezvolta în funcție de ceea ce i se spune și de interacțiunea pe care o are cu oamenii cei mai importanți din viață sa, în principiu cu părinții sau alte persoane semnificative.
Nu mai este niciun secret faptul că fiecare om este rezultatul mediului său familial și al unui cumul de factori sociali sau educaționali. Nicio ființă umană nu se dezvoltă prin ea însăși și nu își formează imaginea despre sine, despre oameni și despre viață prin ochii săi proprii.
Singura relație directă a unui copil este relația sa cu mama, ființa care i-a dat viață. Orice altă relație este intermediată, din punctul de vedere psiho emoțional, de aceasta, inclusiv relația cu tatăl.
Însă acest lucru nu înseamnă și că relația cu tata este mai puțin importantă, pentru că un copil are nevoie atât de un model feminin cât și de un model masculin. Aesea, în cazul fetițelor, imaginea tatălui se imprimă atât de profund în conștiință, încât ajunge să influențeze profund relațiile ei romantice ca adult.
Acesta este subiectul asupra căruia mă voi opri în acest articol, deoarece ne ajută pe noi, femeile, să înțelegem cum relația cu tatăl devine un etalon pentru relațiile noastre cu bărbații, la vârsta adultă, dar și ce putem face astfel încât să renunțăm la ce nu e funcțional și nu ne aparține și să dezvoltam abilitați sănătoase de relaționare.
Cum influențează tatăl alegerile romantice ale femeilor: o amprentă pentru o viață
Așa cum am spus mai sus, relația dintre tată și fiică este una dintre cele mai importante legături din viața unei femei, pentru că îi oferă un model despre cum ar trebui să arate iubirea.
Relația cu tatăl influențează, conturează percepția asupra relațiilor romantice, asupra propriei valori și asupra dinamicilor de cuplu. Tatăl devine, fie conștient, fie inconștient, un etalon după care femeile își aleg partenerii. De cele mai multe ori, căutam ceva asemănător, dar există și varianta în care o femeie ajunge să judece modelul masculin al tatălui ei atât de tare, încât decide că nu vrea un bărbat că tatăl.
Totuși, chiar dacă la nivel conștient o femeie decide că modelul tatălui său nu este unul sănătos, îi este dificil să adopte un alt pattern deoarece ea știe ceea ce nu își dorește, însă nu și ceea ce își dorește, așa că ea nu are percepția unei relații cu un partener diferit de tatăl sau. De aceea, schimbarea pattern-ului este un drum lung, dificil și presupune răbdare, compasiune fata de sine, blândețe și, bineînțeles, expunere la tipare care nu sunt familiare.
Influența tatălui asupra percepției de sine
Un aspect esențial este faptul că tatăl modelează inclusiv modul în care fiica își vede propria valoare. Atunci când un tată oferă iubire necondiționată, fiica învață că merită să fie iubită pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce face. Tatăl reprezintă primul model masculin al fetiței, unul determinant, așa că, dacă el este prezent, iubitor și implicat, fiica dezvoltă o imagine sănătoasă despre cum ar trebui să fie un partener.
Un tată care oferă sprijin emoțional și respect contribuie la o stimă de sine ridicată a fiicei și la așteptări sănătoase în relații.
Femeile care au avut o relație bună cu tatăl lor tind să fie mai reziliente emoțional, să aibă mai multă încredere în ele și să dezvolte relații bazate pe respect reciproc. În schimb, cele care au crescut în medii disfuncționale pot dezvolta o teamă de abandon sau dificultăți în a avea încredere în parteneri.
Un tată absent, critic, nemulțumit, chiar agresiv, poate crea instabilitate, neîncredere, nesiguranță care se reflectă mai târziu în viața romantică a femeii.
Acestea pot apărea sub forma unor relații în care femeia caută constant validare, în care se simte atrasa de parteneri indisponibili, abuzivi, care o abandonează, o resping, o trădează și nu prezinta stabilitate. Unele femei își aleg parteneri care reflectă trăsăturile tatălui, căutând familiaritatea, chiar și atunci când aceasta poate fi toxică.
Orice ființă umană se dezvoltă prin iubire, dar și prin expunere la situații care îi dezvoltă reziliența, însă eu consider că ne putem dezvolta armonios doar în ordinea aceasta, așa că, dacă nu primim iubirea de care avem nevoie, cum avem nevoie, când avem nevoie, adică în special la începutul vieții, tot ceea ce facem ca adulți - adesea mai degrabă inconștient decât conștient- este să căutam parteneri asemănători tatălui, pentru a repara relația inițială.
Vindecarea și rescrierea poveștii personale
Chiar dacă influența tatălui poate părea definitorie, aceasta nu trebuie să fie neapărat și permanentă. Psihoterapia vine cu o multitudine de tehnici și practici de vindecare emoțională și rescriere a poveștii personale, plecând de la conștientizarea că niciun om nu este povestea sa de viață și continuând cu faptul că orice poveste poate fi schimbată dacă ne asumăm responsabilitatea de a face asta. Psihoterapia ne oferă posibilitatea de a rupe tiparele negative și de a crea noi modele relaționale.
Însă, chiar și cu psihoterapie, este nevoie ca orice om care își dorește o schimbare să depună un efort deliberat în procesul său de vindecare, în special în afara sesiunilor psihoterapeutice. Știu că nu e deloc ușor și că adesea reperele nu ne sunt clare iar ghidajul este important, de aceea îți propun câteva exerciții practice care îți vor aduce mai multă claritate.
Identifică tiparul tău relațional
Ia-ți un timp și reflectă asupra relației tale cu tatăl tău.
Scrie o listă cu comportamentele și caracteristicile sale și impactul pe care l-au avut asupra ta. Apoi gândește-te la relațiile tale cu partenerii de până acum. În ce măsură ai regăsit în ei aceste lucruri care îți sunt familiare?
Analizează convingerile tale despre iubire
Te duci cu bucurie în relații sau mai degrabă fugi de ele, considerând că aduc multă durere?
Care sunt credințele tale despre dragoste? Multe dintre credințele despre relații - „dragostea trebuie câștigată,” „nu merit iubire,” „bărbații nu sunt de încredere” – își au rădăcina în copilărie. Acestea pot influența modul în care alegi și păstrezi un partener.
Scrie trei convingeri pe care le ai despre iubire și relații. Întreabă-te dacă acestea sunt încă valabile sau dacă vin din experiențe vechi, care nu mai sunt relevante.
Redu impactul experiențelor trecute
Dacă ai avut un tată absent, autoritar sau critic, este esențial să te eliberezi de vinovăție sau rușine, iar în psihoterapie vei ajunge să înțelegi că lucrurile care ți s-au întâmplat în copilărie nu sunt din vina ta. Însă, ca adult, nu mai ești atât de lipsit de putere, iar vindecarea este responsabilitatea ta. Psihoterapia, hipnoza cu regresie în copilărie, journaling-ul, scrisorile de eliberare, sunt câteva metode eficiente de vindecare emoțională și schimbare a tiparului de relație.
Definește-ți valorile și standardele de relație
Fetițele care au crescut cu modele masculine disfuncționale ajung, de multe ori, femei cărora le este dificil să aleagă relații mai sănătoase pentru că nu au claritate sau valori relaționare.
Este extrem de important să știm ce înseamnă „sănătos” ca să ne scutim de suferință. Și dacă nu știi asta, te invit să faci următorul exercițiu: ia un pix și o foaie pe care o împarți în două.
În partea stângă scrie ce nu mai vrei, nu e benefic, nu îți folosește, iar în dreapta scrie opusul. După ce ai clarificat acest aspect, fă exerciții mentale, imaginează-ți că ai relația sănătoasă pe care o dorești și fii acolo cu toate simțurile.
Este important să trăiești cu aceasta conștiință a faptului că trecutul nu îți definește viitorul decât dacă tu permiți asta și că ești responsabilă de propria viață, iar contactul cu sinele este foarte important. Contează să îți pui întrebări, să devii conștientă de pattern-urile tale și să lucrezi la a schimba lucrurile cu răbdare, compasiune și blândețe.
Foto: Freepik
