“Este prezenţa noastră suficientă?” “Cum le putem răspunde cel mai bine nevoilor lor fundametale?” se întreabă părinţii, în special mamele, care se simt tot mai vinovaţi că nu pot sta alături de cei mici mai mult timp.
Însă nu cantitatea este cea care contează, ci calitatea timpului pe care îl petrecem împreună cu copiii noştri. Ce facem în cele câteva ore pe care le avem în fiecare zi? Cu ce amintiri rămâne copilul la sfârşitul unei zile? Cât de mult ne-a simţit alături de el? Cum a fost conexiunea noastră? De câtă afecţiune a avut parte? Cât de conectaţi am fost la nevoile lui şi de câte ori ne-a fugit gândul în altă parte?
Dacă atunci când sunt mici, copiii au nevoie să fie ţinuţi în braţe, hrăniţi, alintaţi, când cresc, trebuie să fie văzuţi, auziţi, priviţi, ascultaţi, încurajaţi. Ar trebui să ne simtă aproape de ei, pentru că timpul pe care noi îl petrecem alături de ei contribuie la dezvoltarea şi devenirea lor, le dă încredere. Momentele în care le suntem alături stimulează o zonă a creierului copilului care îl face mai creativ, mai motivat şi mai curios. Conform cercetărilor în neuroştiinţă, aceste momente şi aceste gesturi de afecţiune îi dezvoltă copilului propria sa capacitate de afecţiune.
Cu cât timpul pe care îl petrecem alături de ei este mai bun, cu atât copiii sunt mai siguri pe ei şi mai pregătiţi să îşi ia zborul.
Copiii care tânjesc după prezenţa părinţilor dau şi semnale în acest sens, pe care, din păcate, puţini ştiu să le descifreze. Copiii pot deveni apatici sau agresivi, vor face orice să atragă atenţia asupra lor, cerşind puţină atenţie. Adolescenţii care nu îşi petrec timp cu familia sunt mai înclinaţi să consume alcool, diverse droguri sau să aibă un comportament nedorit.
Unii părinţi nu pot fi prezenţi tot timpul alături de copii, din cauza serviciului, care implică multe deplasări, de exemplu. Paradoxal, copiii pot suporta uşor această situaţie, atunci când li se explică despre ce este vorba, unde sunt părinţii, când se întorc şi ce vor face împreună atunci când aceştia revin acasă.
Mai trist este atunci când părinţii sunt prezenţi fizic, însă sunt absenţi din punct de vedere emoţional. Oboseala, problemele de la serviciu, diversele lucruri pe care trebuie să le ducem la îndeplinire zilnic ne ocupă aproape tot timpul. Iar copiii simt cel mai bine acest lucru.
Psihologii ne sfătuiesc să încercăm să vorbim deschis cu copiii în această situaţie, sa le explicăm pe cât posibil ce ni se întâmplă, să le cerem puţin timp să ne tragem sufletul şi apoi să revenim la ei şi să ne putem aşeza la nivelul lor, să îi privim, să îi ascultăm şi să petrecem timpul jucându-ne, desenând sau gătind împreună. Este acel moment îi care le suntem la dispoziţie 100%, fără telefoane, tablete sau alte gadget-uri. O oră petrecută efectiv în compania copilului poate fi mai valoroasă decât 3 ore în care ne uităm la televizor, iar între adult şi copil nu există niciun fel de interactivitate.
Conform unui studiu publicat de Washington Post, mamele de astăzi, care lucrează în proporţie de 71%, faţă de 41% în 1965 petrec mai mult timp alături de copii decât o făceau mamele de acum 50 de ani. De asemenea, taţii sunt astăzi de 3 ori mai prezenţi în viaţa copiilor decât în anii 60. Studiul încearcă astfel să îi facă pe părinţi să nu se mai simtă atât de vinovaţi de cantitatea timpului petrecut alături de copii şi să se concentreze asupra calităţii acestuia.
Cum putem petrece timp de calitate cu copilul:
- Jucaţi-vă împreună un joc pe care îl propune el. Nu trebuie sa fie ceva lung sau complicat.
- Vorbiţi cu el despre un subiect care îl interesează, puneţi-i întrebări şi încercaţi să înţelegeţi ce îl preocupă
- Pregatiţi împreună cină
- Cântaţi, povestiţi, gâdilaţi-l şi râdeţi cu poftă
- Vorbiţi cu el când sunteţi în maşină, inventaţi un joc de limbaj pe care să îl jucaţi în astfel de momente
- Ieşiţi cât de des puteţi în natura
- Împărtăşiţi-i pasiunile voastre - lectură, dans, sport
- Faceţi planuri pentru următorul weekend sau următoarea vacanţă
- Nu excludeţi copilul din activităţile cotidiene, va fi încântat să faceţi piaţa împreună, să gătiţi să vă ajute să udaţi florile. Va fi bucuros să fie alături de voi, să vă ajute şi să se simtă implicat.
