Fundația Regală Margareta a României a organizat joi, 1 octombrie, conferința națională „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”. Evenimentul, ajuns la cea de-a IV-a ediție, a fost organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice și s-a desfășurat, în premieră, on-line.
Peste 3,7 milioane de persoane din România au vârsta peste 65 de ani, conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2020, iar ritmul îmbătrânirii populației este alarmant, plasând țara noastră pe locul 2 în topul țărilor europene. Relevantă, în acest sens, este creșterea indicelui de îmbătrânire demografică de la 112,1 (la ianuarie 2019) la 115,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Prin conferința „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă” organizată cu ocazia Zilei Internaționale a persoanelor vârstnice, Fundația Regală Margareta a României a adus în atenția participanților cele mai noi informații din domeniul senectuții și soluții eficiente și inovatoare de creștere a calității vieții seniorilor.
Conferința a fost deschisă de mesajul Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, un îndemn de a-i proteja și spijini pe vârstnici și de a colabora pentru a le oferi o viață demnă și speranța de mai bine.
Cei peste 200 de specialiști participanți la eveniment au avut acces la teme de interes, raportate la contextul actual al pandemiei COVID-19. Speakeri naționali și internaționali au prezentat statistici actuale privind vârstnicii din România, efectele pandemiei asupra stării de sănătate fizică și mintală a vârstnicilor, dar și soluții practice în sprijinul vârstnicilor, oportunități de participare socială și de implicare în comunitate, exemple de bună practică ce pot fi implementate de cei care activează în domeniul senectuții.
„Pandemia COVID–19 ne va oferi posibilitatea de a ne evalua abordare curentă, de a cuantifica lecțiile de învățare în această perioadă și de a dezvolta strategii de noi abordări pentru a combate singurătatea și izolarea socială în rândul adulților în vârstă În primul rând, trebuie să îi învățăm pe asistenții sociali și pe vârstnici să folosească tehnologii noi, să luăm în considerare nevoile care vor apărea în era post-pandemică pentru pacienții noștri și familiile acestora, să elaborăm instrumente mai bune pentru evaluarea singurătății și izolării sociale și să implementăm noi tehnologii bazate pe resurse – self quantifed – și care se pot completa online.” Prof. univ. dr. Luiza Spiru, expert în geriatrie și gerontologie și coordonator al proiectului strategic Brain Aging,
„Anul 2020 a însemnat reformarea mentalității privind îngrijirea vârstnicilor în întreaga lume. Trăim vremuri diferite, vremuri care ne fac să ne adaptăm din mers. Secretul prin care poți ține SARS Cov-2 în afara centrelor pentru vârstnici este respectarea strictă a regulilor și procedurilor de igienă și izolare.” Alexandru Gerard, director administrativ, Centrul Rezidențial pentru persoane vârstnice Rosen.
„Este foarte important să rămânem conectați cu personale vârstnice în această perioadă. Organizații din Franța au trebuit să se adapteze și să identifice noi metode de a ține legătura cu seniorii, beneficiari ai programelor lor. Un simplu telefon, un simplu SMS, dar și învățarea acestora să folosească tabletele si telefoanele smart, pot aduce o mare schimbare în bine în viața lor, mai ales în timpul pandemiei.” Barbara Bringuier, coordonator internațional Asociația Les petits frères des Pauvres,
Devenită deja o tradiție, în cadrul conferinței a avut loc și lansarea Topului nevoilor vârstnicilor din România și soluțiile oferite acestora realizat prin prelucrarea datelor colectate în cadrul programului Telefonul Vârstnicului, singura linie telefonică gratuită și confidențială dedicată vârstnicilor din toată țara. Conform acestuia, nevoile declarate ale vârstnicilor care au apelat linia telefonică în cei 5 ani de funcționare, se împart în cinci mari categorii; nevoia de informații utile, nevoia de ingrijire și sprijin practic, nevoia de sprijin emoțional, nevoia de sprijin material și financiar și, nu în ultimul rând, nevoia de a fi activ și de participare socială.
