Considerat noua senzaţie a nataţiei, sportivul român a făcut o cursă perfectă şi s-a impus în cursa de 100 m, cursa regina a natatiei.
"Nu mă așteptam, dar am fost pozitiv pe parcurs. Cred că sunt mai mândru de medalia de 200 de metri, nu știam ce va fi, am vrut să văd cum merge, ce pot să fac mai bine. Acesta e doar începutul. Avem un drum lung, lung în fața noastră", a declarat David Popovici, care și-a încheiat discursul cu câteva cuvinte în limba română: "Vă iubesc pe toți și mulțumesc pentru că v-ați uitat."
Spune că nu s-a pregătit extraordinar de tare pentru acest concurs, însă a fost într-o formă bună. “E un lucru bun că pot să mă surprind în continuare”. “Un puşti care înoată repede şi care inspiră şi alţi oameni”, s-a caracterizat David.
El se calificase în finala de la 100 m liber cu primul timp, 47.13 - un nou record mondial la juniori şi a devenit primul dublu campion mondial al nataţiei româneşti.
Un singur sportiv a mai câștigat probele de 100 și 200 m liber la aceeași ediție. Se întâmpla în urmă cu 49 de ani, iar cel care reusea această performanță era Jim Montgomery, din SUA, care are astazi 67 de ani.
David face înot de la 4 ani, atunci când a fost diagnosticat cu scolioză, iar medicul le-a recomandat părinţilor să îl ducă la înot. La 10 ani a câştigat titlul de campion naţional şi a început drumul spre performanţă alături de antrenorul Adrian Rădulescu. Sportivul se antrenează de nouă ori pe săptămână, iar fiecare antrenament durează 2 ore. Se trezeşte foarte devreme pentru a lua micul dejun compus din iaurt, chia, o banană, mai doarme o oră şi apoi merge la antrenamente.
Are un dar natural. „Am văzut un înot pe care eu nu am mai avut ocazia să-l văd vreodată”, spune Silviu Anastase, care coordonează pregătirea loturilor naționale în cadrul Federației Române de Natație. „Și am văzut mulți campioni”.
La nouă ani s-a întâlnit cu Adrian Rădulescu, un antrenor care nu a încercat să-l schimbe. „Niciodată nu l-a certat”, spune mama înotătorului. L-a lăsat să se joace. Au glumit. Au ascultat muzică. Îi spune mereu înainte de concursuri să se distreze, iar David repetă asta în interviuri ca o mantră.
Parte din motivația lui David vine tocmai din relația cu Rădulescu: „Dacă n-aș avea încredere în el, n-aș putea să mă mai chinui în halul ăsta la fiecare antrenament, încât să-mi fie extrem de rău. Dar știind că vine ceva bun după asta, pot să trec prin mai orice.”
Are părinți care îl susțin și care nu i-au zis niciodată: „N-ai mers bine la concurs, te voi pedepsi”. Care nu colecționau medalii și nu-l recompensau cu premii, telefoane sau bani, cum au văzut la alții. Care opreau de fiecare dată să mănânce la IKEA după concursuri, fie că pierdea sau câștiga, pentru că lui David îi plăcea prăjitura de acolo. Pentru ei e mai important cum s-a simțit și dacă s-a distrat decât timpii sau numărul de bazine.
