Principalul motiv pentru care balonarea nu trebuie ignorată și asumată ca o neplăcere care va trece a doua zi este că ne poate da indicii în legatură cu alte disfuncționalități din corp care, ignorate, se pot agrava.
Iată câteva dintre cele mai importante cauze ale balonării, cu mențiunea că aceste cauze sunt, de multe ori, interconectate. Adică rezolvarea uneia aduce cu sine îmbunătățirea situației pe mai multe planuri.
Constipația
Constipația este, poate, cauza directă a balonarii – dacă intestinele sunt pline, avem o senzație de disconfort, de durere, de greutate. Dacă nu avem cel puțin un scaun zilnic (optim ar fi să fie două), atunci se numește că suntem constipați.
Cauzele simple care pot duce la constipație sunt lipsa mișcării, hidratarea redusă, cantitatea insuficientă de legume și fructe sau de diverse tipuri de fibră în alimentație.
Hidratarea necorespunzătoare
Hidratarea este un aspect important, în absența căruia multe procese din corpul nostru au de suferit. În acest caz, deshidratarea poate duce la constipație și, în plus, chiar dacă poate nu pare direct conectat, un aport insuficient de apă stimulează corpul să păstreze la maximum apa pe care o are la dispoziție (așa când se întâmplă și când scădem foarte mult aportul caloric, dar nu mai pierdem în greutate).
Aportul de lichide ar trebui să fie de aproximativ 35ml/kg corp/zi, variind în funcție de anotimp, activitate fizică și alte stări în care ne putem afla (sarcină, febră etc).
Lipsa mișcării
Noi suntem făcuți să ne mișcăm și organismul nostru funcționează corect atunci când primește ce îi trebuie. În absența mișcării, digestia este lentă. Dacă, în plus, consumăm mai multă proteină, mai ales animală, procesul de eliminare are loc și mai greu. Știu, sunt niște chestiuni în aparență simple, însă, de multe ori, ignorăm simplitatea pentru că ne place să ne complicăm.
Disfuncțiile digestive
Majoritatea acestor disfuncții (sindromul colonului iritabil, suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) sunt cauzate de un dezechilibru de floră, care provine, în mare, fie de la consumul de medicamente și junk food sau de la intoleranțe alimentare ignorate.
Dietele nu sunt standard pentru aceste disfuncții, însă abordarea este aceeași și se numește dietă de eliminare: îndepărtarea alimentelor iritante, urmată de repararea intestinului.
Problemele și schimbările hormonale, în special legate de tiroidă
Modificările și dereglările hormonale influențează într-o măsură importantă digestia, așa cum și o digestie incorectă va influența producerea anumitor hormoni.Mă refer în special la cei care sunt produși în intestine. Totul este interconectat în organism și, de aceea, atunci când vorbim despre balonare nu trebuie ignorate nici valorile estrogenului, cortizolului și insulinei sau cele ale hormonilor tiroidieni.
Intoleranțele sau alergiile
Intoleranțele sau alergiile alimentare sunt adesea cauze ale balonării. Dacă alergiile sunt evidente, nu putem spune același lucru despre intoleranțe, ale căror reacții nu sunt foarte evidente și nici nu sunt depistabile la testele clasice de alergii. Din fericire, acum există și în România posibilitatea de a testa intoleranțele alimentare (cele de tip IgG), ceea ce ușurează destul de mult procesul de reparare.
Principalele alimente care pot cauza alergii sau intoleranțe sunt glutenul, lactatele, ouăle și anumite tipuri de carbohidrați. Cum lista poate fi foarte lungă, analizele sunt de mare ajutor.
Candida
Candida în exces în intestin poate provoca balonare. În acest caz, ar trebui să mai avem o parte din următoarele simptome: minte încețoșată, limbă încărcată, nas înfundat, constipație sau diaree, oboseală, poftă de dulce, libidou scăzut, fluide vaginale în exces și cu aspect diferit de cele sănătoase, sistem imunitar slăbit.
Protocolul de candida poate fi mai amplu, dar pașii simpli de făcut ar fi să elimini produsele procesate, mai ales carbohidratul, deci și zahărul și alcoolul și să ai o alimentație bogată în legume, surse de proteină curată și carbohidrat sănătos (cartof dulce, morcov, quinoa). De asemenea, contează și ce suplimentele luăm, dar probioticele sunt sigur pe listă.
Uneori, ne putem reveni doar cu aceste ajustări. Alteori, disbioza este mai puternică și necesită schimbări mai profunde, pe o perioada mai lungă.
Stresul
Când suntem stresați, hormonul numit cortizol urcă pentru a ne ajuta să ieșim din situația limită în care ne aflăm. Situațiile stresante fac ca organismul nostru să intre în modul „fight or flight”, în timpul căruia toate funcțiile nevitale sunt reduse (digestia, reproducerea, funcționarea sistemului imunitar etc), pentru a asigura supraviețuirea (cresc ritmul cardiac, glicemia). Acest lucru poate fi susținut de către organism pe o durata mică de timp, dar dacă se perpetuează, apar tulburări serioase la nivelul organismului: oboseală cronică, creștere în greutate, dereglarea celorlalți hormoni, absorbție superficială a nutrienților etc.
Momentul meselor
Capacitatea de digestie este mai ridicată în timpul zilei și scade în timpul nopții. Este recomandat să ai mesele principale, consistente, între 11 și 18. În afara acestui interval putem avea gustări sau mese mai ușoare. De asemenea, atunci când ne culcăm, stomacul ar trebui să fie deja golit. Evităm astfel balonarea, refluxul și alte simptome neplăcute, inclusiv un somn întrerupt și neodihnitor.
Pași către vindecare – ce putem face dacă suntem balonați
Fiecare dintre noi ar trebui să se comporte ca un detectiv în legătură cu propriul lui corp. Desigur, putem și e indicat să cerem ajutorul unui medic și unui nutriționist care să ne ghideze în acest demers, dar fiecare dintre noi este direct interesat să se cunoască, să se înțeleagă și să fie actor principal în rezolvarea problemei pe care o are.
Pentru început, avem grijă:
- Să bem suficientă apă
- Să facem mișcare
- Să învățăm să ținem stresul sub control
- Să ne modificăm dieta
- mâncăm mese simple, corect combinate;
- nu consumăm fructe după masă
- mâncăm la orele benefice pentru digestie
- mestecăm bine
- mâncăm atunci când nu ne e foarte foame, pentru a evita să punem tot frigiderul pe masă și să înfulecăm prea repede
- Să discutăm cu un medic gastroenterolog pentru o diagnosticare corectă
Va fi de folos un jurnal în care să se noteze ce s-a mâncat, când și care este starea pe care am avut-o după masă.
Alimente de prioritizat în balonare:
Alimente cu probiotice – în cantități mici la început, pentru a evita reacțiile puternice neplăcute din corp: chefir bio, soia fermentată (tempeh), rejuvelac, murături.
Fructe și legume bogate în apă: dovlecel, castravete, frunze verzi, pepene galben, kiwi, afine, zmeură
Condimente și ceaiuri: ghimbirul și feniculul ajută digestia, pătrunjel, oregano, busuioc, turmeric, coriandru, ceai alb, verde, oolong, rooibos
Superalimente: produsele stupului, chia, cânepă, cacao, aloe vera, maca
Suplimente de bună calitate, luate corect, pentru digestie și floră.
