Gândurile negre: o povară apăsătoare

Cum să-ți gestionezi anxietatea și să-ți recâștigi controlul asupra vieții.

Citim, auzim și trăim în aproape fiecare zi cu următorul mesaj: viața modernă este stresantă.

De la sarcinile zilnice copleșitoare, locul de muncă unde încercăm să ne menținem proactivi, o afacere pe care o clădim cu multe eforturi, până la evenimente grave care ne afectează, starea noastră emoțională este mereu impactată de o varietate de stresori.

Un răspuns firesc al minții noastre în fața acestor provocări, este apariția gândurilor negative. Te vei întreba „de ce”? Cum anume ne pot ajuta gândurile negative, când de fapt, ele par să înrăutățească situația.

Gândurile negative sunt ideile, credințele și imaginile care apar în mintea noastră și care ne pot provoca disconfort emoțional și suferință. 

Gândurile negative variază de la preocupări minore privitoare la viitor, până la catastrofizări si autocritică severă. De la:  „Dacă nu reușesc să termin în timp util proiectul?”, „Dacă am spus lucruri pe care nu ar fi trebuit să le spun?” până la „Nu sunt suficient de bun”, „Nu voi reuși niciodată”, „Toate lucrurile merg prost în viața mea”.

Totuși, anxietatea și gândurile negative sunt, la bază, mecanisme prin care noi și strămoșii noștri am supraviețuit. Aproximarea posibilelor pericole, vigilența strămoșilor tăi au făcut posibil ca tu să citești aici și acum acest articol. Gândurile negative adaptative te pot ajuta să rămâi conectat la comportamentele care te ajută, te pot motiva să îți termini proiectele și să nu ai acțiuni care să ducă la excluderea ta socială.

Hipervigilența și anxietata cronică duc la suferință emoțională 

Practic, gândurile tale negative nu se mai rezumă la a aproxima pericole posibile, care să te ajute să te pregătești și să poți supraviețui eficient, ci te aruncă într-un mecanism ruminativ care te obosește și te lasă într-o stare de angoasă.

Gândurile negative au multiple surse:

- experiențe din trecut (poate că ai fost criticat/ă frecvent și ai tendința, ca adult, să te critici excesiv),

- anxietatea cronicizată,

- tiparele de gândire pe care te-ai obișnuit să le ai (denaturezi realitatea și interpretezi greșit unele situații pentru că... așa te-ai obișnuit),

- factorii de mediu (locul de muncă, responsabilitățile, familia, relațiile care nu te împlinesc).

Toate acestea pot amplifica sentimentul de copleșire și gândurile negative.

Iată câteva tehnici prin care să conștientizezi, evaluezi și schimbi gândurile negative:


Restructurarea cognitivă – o poți învăța în cabinetul unui terapeut cognitiv-comportamental, sau, o poți aplica singur/ă. 

Identifică gândul negativ (ex: Nu sunt destul de bun/ă la locul de muncă). 

Evaluează ce dovezi susțin acest gând. Exista dovezi reale că nu ești bun/ă sau există feedback pozitiv pe care îl ignori?

Reformulează gândul.

Practică mindfulness și acceptare – Aceste tehnici îți arată că gândurile negative sunt trecătoare și nu reprezintă întotdeauna realitatea, dar și că atunci când întâmpini situații pe care nu le poți schimba, îți poți schimba atitudinea față de ele.

Observă gândul -  nu te lupta cu el. Spune-ți „Iată un gând negativ despre mine/ viitor/ o situație. Nu sunt obligat/ă să îl cred”.

Respiră conștient și etichetează ceea ce faci. Dupa ce ai observat gândul, spune-ți. Gândesc negativ, dar nu trebuie sa continui acest gând la infinit. Concentrează-te pe respirațiile tale, poți chiar să le numeri.

Detașează-te de gând. Observă cum tu nu ești gândul tău. Tu ești conștiința care observă acel gând.

Recadrează gândurile într-o direcție pozitivă  nu, nu într-un mod fals, nu în direcția pozitivității toxice. Încearcă să găsești aspecte pozitive sau măcar neutre ale contextului la care te gândești. Dacă îți spui „astăzi am făcut o greșeală la serviciu”, încearcă să recadrezi experiența prin a găsi un lucru pe care l-ai învățat din acel context, și care te poate ajuta în viitor.

Foto: Freepik