Întreg mapamondul serbează de 1 Mai Ziua Internațională a Muncii, însă puțini oameni știu că această zi a fost declarată sărbătoare în anul 1889, după Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago din 1886, când mai mulți muncitori și-au pierdut viața luptând pentru obținerea reducerii normei zilnice de muncă la 8 ore: un volum care, pentru mulți dintre noi pare o corvoadă, a fost cândva a fost o aspirație.
1 Mai, de-a lungul timpului
La noi în țară, ziua de 1 Mai s-a sărbătorit prima dată în anul 1890 și era supranumită Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii. Și, deși mulți dintre noi asociem tradiția românească de a petrece la iarbă verde cu mici și bere, alături de părinții noștri, obiceiul este, de fapt, unul interbelic.
Se spune că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, la hanul La Iordachi din centrul istoric al Bucureștiului, un loc renumit la vremea aceea pentru cârnații savuroși. Pare că, într-o bună zi, Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi faimoși, dar a avut inspirația de a pune carnea direct pe grătar. Însă micii au fost menționați oficial, pentru prima oară, pe meniul restaurantului Caru' cu bere. Cât despre bere, aceasta e o băutură iubită încă din antichitate. De fapt, berea rămâne chiar și azi băutura preferată a românilor, inclusiv de 1 Mai, iar cel mai popular preparat alimentar sunt micii, conform unui sondaj realizat de firma de cercetare Gfk România. Sărbătoarea s-a transformat într-un eveniment de amploare abia după instaurarea comunismului, fiind celebrată cu parade și pompă propagandistă atât pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât şi în epoca dictaturii ceaușiste. Astfel, imediat după ’90, oamenii au încercat să se detașeze de simbolurile staliniste și nu au mai serbat de 1 Mai.
De la iarbă verde la mare
După câțiva ani, încet-încet, s-a revenit la obiceiurile interbelice de a petrece românește la iarbă verde, dar și de a merge la mare pentru prima oară în an. La sfârşitul secolului al XIX-lea, constănţenii obişnuiau ca de 1 Mai să iasă la o grădină, la o terasă sau la o serbare câmpenească, apoi coborau pe plajă și făceau prima baie a sezonului. Desigur, și acest obicei a fost sistat pe timp de comunism, dar obiceiul de a petrece astfel a fost adoptat de toată țara tot după ’90, când hotelurile nu au mai avut rezervările făcute în sistem centralizat ca în perioada comunistă. Ulterior, au apărut discoteci şi baruri pe litoralul românesc, care îşi deschideau porţile la începutul lunii mai şi apoi reveneau pe scena distracţiei după 15 iunie, când se deschidea oficial sezonul estival. De-a lungul anilor, tradiția de a merge la mare de Ziua Muncii s-a împământenit și stațiunile sunt super aglomerate, indiferent că e soare sau plouă la început de mai.
De aceea, mulți oameni preferă să profite de mini-vacanță pentru a merge într-un city break sau să aleagă alte destinații din țară, pentru a evita îmbulzeala, traficul și prețurile explodate. Însă cei care rămân fideli litoralului, acum au posibilitatea de închiria un iaht pentru a petrece într-un mod exclusivist sau pot face excursii de două, trei zile pe un velier. Ce-i drept, s-a bătut cale lungă de la serbările câmpenești care se încheiau la malul mării, dar poate nu e exclus ca, în timp, această abordare de a celebra 1 Mai, inspirată de Saint-Tropez, să ajungă o tradiție. Probabil micii cu bere sunt la fel de savuroși și pe apă.
Foto: La Cocoșatu
